Sondaj alarmant: Două treimi dintre cetățeni consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România
Aproape două treimi dintre români (66,2%) consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România, potrivit datelor unei cercetări sociologice privind nostalgia față de comunism, realizată de INSCOP Research în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER).
„Rezultatele cercetării relevă o prăpastie uriașă între realitate și percepția populației privind regimul comunist, conturând imaginea unei societăți profund vulnerabile în fața războiului informațional, hibrid și cognitiv, care face deja ravagii”, avertizează Remus Ștefureac, directorul general al INSCOP Research.
Întrebați „Din câte cunoașteți sau ați auzit, Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun sau un lider rău pentru România?”, 66,2% dintre respondenți au afirmat că a fost un lider bun, în timp ce 24,1% l-au considerat un lider rău. 7,8% au spus că nu știu, iar 2% nu au dorit să răspundă.
Datele provin din cercetarea sociologică intitulată „Percepția populației cu privire la comunism. Reperele nostalgiei”, realizată în luna iulie 2025, pe un eșantion reprezentativ de 1.500 de persoane, cu o marjă de eroare de ±2,5%.
Studiul complet, care include analize detaliate pe grupuri socio-demografice, va fi prezentat marți, de la ora 10:00, în cadrul unui eveniment organizat de IICCMER.
„Vom face publice date pe alocuri halucinante, care dezvăluie fundamentele unei nostalgii colective ce riscă să afecteze grav stabilitatea regimului democratic – dacă nu a afectat-o deja. Această nostalgie este alimentată de repere valorice deformate, construite pe mituri, informații trunchiate și minciuni grosolane. Vorbim despre peste un deceniu de agresiuni hibride – dezinformări și manipulări – propagate prin canalele de difuzare a informației, în special pe rețelele sociale, de factori interni sau entități ostile externe, cu scopul de a crea fracturi sociale, polarizare, neîncredere endemică și nesiguranță cronică în societatea românească”, explică Ștefureac.
