România, criticată într-un raport al Departamentului de Stat al SUA: Acțiunile disciplinare împotriva judecătorilor sau procurorilor, folosite ca represalii
Departamentul de Stat al Statelor Unite a publicat, duminică, raportul său privind situația drepturilor omului în România pentru anul 2023 și evidențiază importanța responsabilității comune în promovarea și protejarea drepturilor omului.
Potrivit documentului, anul 2023 nu a adus schimbări semnificative în ceea ce privește situația drepturilor omului în România. Potrivit documentului, Guvernul a întreprins pași credibili pentru identificarea și pedepsirea oficialilor care ar fi putut să comită abuzuri împotriva drepturilor omului, dar în unele cazuri acțiunile guvernului au fost insuficiente și impunitatea a constituit o problemă.
Acțiunile disciplinare împotriva judecătorilor sau procurorilor, folosite ca represalii
Constituția și legea prevedeau dreptul la un proces corect și public, iar puterea judecătorească respecta în general acest drept, arată autorii. Autorii subliniară întârzierile în procesele judiciare au avut loc din cauza volumului mare de dosare și a inconsistentei procedurilor, precum și a lipsei de personal suficient, spațiu fizic și tehnologie.
Potrivit Departamentului de Stat, societatea civilă și organismele de monitorizare guvernamentală au semnalat că s-au folosit acțiuni disciplinare împotriva judecătorilor sau procurorilor în mod politic, ca răspuns la deciziile lor sau la presupusele lor afilieri politice.
„Există acuzații credibile că judecătorii au fost înlăturați din dosare în așteptarea acțiunilor disciplinare, iar apoi au fost reatribuiți atunci când s-a constatat că aceste acțiuni nu erau justificate, indicând astfel o utilizare incorectă a acțiunilor disciplinare pentru a influența care judecători au fost desemnați pentru procese sensibile”, arată Departamentul de Stat.
În noiembrie, judecătoarea Georgiana Farcas-Hingan de la Curtea de Apel Cluj a denunțat rudele primarului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, pentru că au încercat să o mituiască cu 50.000 de euro ($54.050) în schimbul achitării primarului Cherecheș de acuzațiile de corupție. Cu toate că a fost cea care l-a denunțat pe Cherecheș, judecătoarea Farcas-Hingan a rămas parte a colegiului de judecători care l-a condamnat în cele din urmă pe primar pentru corupție, după ce a argumentat că ar fi putut rămâne imparțială.
Autorii amitesc și de Raportul Grupului de State împotriva Corupției al Consiliului Europei (GRECO), publicat în septembrie 2023, în care au fost evidențiate numeroase cazuri în care persoanele private și jurnaliștii nu au avut acces la informații de interes public. Aceasta a împiedicat părțile interesate să obțină informații publice în timp util, ceea ce a împiedicat inițierea procedurilor administrative sau accesul la sistemul de justiție în termenul de prescripție.
Restricții asupra libertății de exprimare și a presei în România
Deși Constituția României și cadrul legal în vigoare prevăd asigurarea libertății de exprimare, inclusiv în ceea ce privește presa, autoritățile publice nu întotdeauna au respectat acest drept, arată Departamentul de Stat. Potrivit documentului, autoritățile au cenzurat sau restricționat în mod regulat conținutul media, în special pe internet.
Autoritățile, arată Departamentul de Stat, au blocat și au cenzurat în mod regulat unele site-uri web și a monitorizat cetățenii care au criticat guvernul online.
Corupție în Sectorul Public
În sectorul public, mai ales în domeniul sănătății, corupția și utilizarea abuzivă a fondurilor publice au fost larg răspândite. Mass-media a menționat că, în cursul anului, Direcția Națională Anticorupție a investigat peste 50 de cazuri legate de corupție în sistemul de sănătate, inclusiv cazuri implicate un manager, șapte medici și trei directori de spital.
„Corupția și utilizarea abuzivă a fondurilor publice au fost larg răspândite. Transparency International a observat că au fost raportate niveluri ridicate de corupție la vamă și în interiorul unităților de poliție”, arată autorii.
În august, trei explozii la o stație neautorizată de gaz petrolier lichefiat în apropierea Bucureștiului au ucis șase persoane și au rănit peste 50 de altele. Ulterior, investigațiile au relevat că stația de gaz era deținută de fiul primarului din Caracal, Ion Durdulea. Presa a relatat că stația de gaz a fost lăsată să funcționeze în ciuda neregulilor, datorită corupției și patronajului politic. La sfârșitul anului, proprietarii stației de gaz au fost plasați în arest la domiciliu și așteptau judecarea.
Discriminare și abuzuri sociale
În unele situații, poliția a întârziat să acționeze împotriva agresorilor sexuali. Conform Departamentului de Stat, care citează informații apărute în presă, după ce erau anunțați despre cazuri de violență domestică, unii polițiști ignorau problema sau încercau să medieze între victimă și agresor.
Violența bazată pe gen, inclusiv violența domestică, rămâne o problemă serioasă. Legea prevedea emiterea unor ordine provizorii de restricție de către poliție pentru maximum cinci zile și ordine de restricție emise de un tribunal pentru maximum șase luni la cererea supraviețuitorului sau la cererea unui procuror, reprezentantul statului responsabil de protejarea supraviețuitorilor violenței familiale sau, dacă supraviețuitorul era de acord, un furnizor de servicii sociale.
Încălcarea unei ordini de restricție era pedepsită cu închisoarea de la șase luni la cinci ani, dar judecătorii puteau emite pedepse mai mici din cauza suprapunerii legislației. Tribunalul putea de asemenea să ordone agresorului să urmeze consiliere psihologică. Poliția nu avea proceduri pentru implementarea și monitorizarea ordinelor de restricție, iar instanțele judiciare au judecat foarte puține cazuri de violență domestică.
Foto: Facebook/ Daniel Petrescu
Comentarii