🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Legea 360/2023, publicată în Monitorul Oficial încă din luna decembrie a anului trecut, este aplicabilă în totalitate de la 1 septembrie 2024 și aduce o serie de noutăți față de legislația anterioară, una dintre cele mai importante fiind formula de calcul al pensiei

Despre „revoluționarea” sistemului public de pensii se vorbește de câțiva ani, însă conceperea unei legi care să poată fi aplicată și ale cărei prevederi să poată fi susținute și financiar a fost o „piatră de încercare” pentru angajații Ministerului Muncii și ai Casei Naționale de Pensii Publice, care s-au ocupat de acest demers legislativ.

Proiectul viza, potrivit declarațiilor oficialilor de la momentul inițiativei, eliminarea inechităților dintre beneficiarii sistemului public de pensii, având în vedere că existau diferențe considerabile între sumele primite de pensionari cu aceeași vechime și aceeași meserie, dar pensionați în perioade diferite și pe legi diferite. În nota de fundamentare a proiectului de lege se arăta că „sistemul de pensii trebuie să asigure un nivel de viață decent pensionarilor, în condițiile menținerii sustenabilității bugetare”.

Legea 360/2023 a intrat integral în vigoare la 1 septembrie 2024, însă au fost unele prevederi care deja s-au aplicat încă de la începutul acestui an, ca de exemplu posibilitatea prelungirii activității în muncă până la 70 de ani, majorarea punctului de pensie și contestarea deciziilor de pensii la casele teritoriale de pensii, în termen de 45 de zile.

Vârsta de pensionare și stagiile de cotizare

Potrivit noii legi, există patru tipuri de pensie: pentru limită de vârstă, pensie anticipată, pensie de invaliditate și pensie de urmaș.

Legea egalizează vârsta standard de pensionare la 65 de ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei, însă în cazul femeilor, care acum ies la pensie la aproape 63 de ani, această creștere se va produce treptat, până în anul 2035.

Stagiul minim de cotizare la sistemul public de asigurări sociale este de 15 ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați, iar stagiul complet de cotizare contributiv este de 35 de ani.

Femeile cu stagiu complet de cotizare care au crescut copii până la vârsta de 16 ani vor beneficia de reducerea vârstei de pensionare cu 6 luni până la 3 ani și jumătate, în funcție de numărul copiilor.

Noua formulă de calcul al pensiei

Potrivit Legii intrate în vigoare la 1 septembrie, care schimbă formula de calcul, cuantumul pensiei se stabilește prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat de-a lungul întregii perioade active cu valoarea punctului de referință. La data intrării în vigoare a legii, valoarea punctului de referință este de 81 de lei. Începând cu anul următor, această valoare se majorează anual, în luna ianuarie, cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut.

Numărul total de puncte al asiguratului se stabilește însumând punctele de contributivitate cu punctele de stabilitate (care se dau pentru cei cu stagii de cotizare contributive de cel puțin 25 de ani) și cu punctele asimilate (perioadele necontributive). Punctele de necontributivitate se referă la anii din armată, șomaj, facultate (0,25 puncte de fiecare an), iar punctele de contributivitate, la anii în care persoana a contribuit efectiv la sistemul de pensii (un punct pentru fiecare an).

Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic. Punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului brut lunar realizat sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv.

Punctele de stabilitate pot ridica substanțial nivelul pensiei

Punctele de stabilitate sunt cele calculate pentru fiecare an lucrat peste stagiul de cotizare de minimum 25 de ani, respectiv 0,50 puncte/an pentru fiecare an între al 26-lea și al 30-lea inclusiv, 0,75 puncte/an pentru fiecare an între al 31-lea și al 35-lea inclusiv și 1 punct/an pentru fiecare an din intervalul de la al 36-lea înainte.

Spre exemplu, o persoană care a realizat un stagiu contributiv de cotizare de 40 de ani va avea 15 ani peste stagiul limită de cotizare de 25 de ani și va obține un număr de 11,25 de puncte de stabilitate suplimentare punctelor de contributivitate, adică un plus la pensie de peste 900 de lei.

„Cea mai mare noutate a Legii 360/2023 o reprezintă punctele de stabilitate, care sunt un bonus în plus la punctele de contributivitate pentru cei cu un stagiu de cotizare contributiv mai mare de 25 de ani. În cazul acestora, cuantumurile pensiilor vor crește substanțial”, menționa președintele Casei Naționale de Pensii Publice, Daniel Baciu.

Venituri suplimentare luate în calcul pe noua lege

Noua Lege a pensiilor mai prevede că la stabilirea și/sau recalcularea pensiilor vor fi valorificate, pe lângă veniturile permanente, și o serie de venituri nepermanente pentru care s-au plătit contribuții sociale, dar care până acum nu erau luate în calcul.

Astfel, veniturile nepermanente luate în calcul de la 1 septembrie la stabilirea și/sau recalcularea pensiei sunt: formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale; premiile anuale şi cele acordate în cursul anului pentru realizări deosebite; recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate; al 13-lea salariu; formele de retribuire pentru „orele suplimentare” realizate peste programul normal de lucru; sporul acordat pentru personalul didactic care îndrumă practica psihopedagogică şi care asigură perfecţionarea de specialitate a învăţătorilor şi educatorilor; indemnizaţiile de muncă nenormată; alte sporuri care nu au avut caracter permanent pentru care s-a datorat contribuția de asigurări sociale.

Până acum, aceste venituri în plus la salarii, care nu aveau un caracter permanent, dar pentru care s-au plătit contribuții sociale, nu erau luate în considerare la stabilirea cuantumului pensiei. Noua Lege a Pensiilor stabilește însă că și aceste venituri vor fi luate în calcul atât în cazul noilor pensii (cei care vor ieși la pensie după 1 septembrie 2024), cât și al celor deja în plată, care au fost recalculate pentru toți cei aproape 4,6 milioane de actuali pensionari.

Aceasta este, de fapt, o a doua recalculare, după cea care îi vizează pe toți pensionarii și care s-a încheiat în luna august. De această a doua recalculare vor beneficia doar pensionarii care au avut și aceste venituri nepermanente.

Cine are nevoie de adeverințe la recalcularea pensiilor

Reprezentanții Casei Naționale de Pensii menționează că, în cazul actualilor sau viitorilor pensionari, pentru perioadele de după 1 aprilie 2001 nu sunt necesare documente justificative pentru aceste venituri nepermanente, deoarece informațiile sunt deja stocate în bazele de date electronice. De asemenea, nu trebuie să prezinte aceste adeverințe nici pensionarii care le au în dosarele de pensie și ale căror pensii vor fi recalculate din oficiu, conform documentelor deja existente.

CNPP menționează că, în schimb, cei care nu au aceste documente la dosarele de pensie  trebuie să le solicite de la angajator (dacă acesta mai este în activitate), care este obligat, conform Codului Muncii, să le elibereze, după care beneficiarii trebuie să le depună la Casele Teritoriale de Pensii. Dacă pensionarul are venituri nepermanente de dinainte de aprilie 2001, iar angajatorul nu mai este în activitate, atunci el  trebuie să se adreseze operatorilor privați care au preluat arhivele și care trebuie să elibereze adeverințele respective.

Potrivit CNPP, adeverinţele prin care se dovedesc aceste sporuri trebuie întocmite conform modelului prevăzut în Anexa 6 la Legea 360/2023 și trebuie să cuprindă datele de identificare ale solicitantului, denumirea angajatorului, perioada în care a lucrat, în ce meserie, funcție sau specialitate, apoi denumirea sporurilor (procentul sau suma acordată), precum și luna/anul în care au fost acordate, dar și temeiul legal în care au fost date.

De asemenea, adeverinţele trebuie să aibă un număr, data eliberării, ştampila unităţii, precum şi semnătura celui care eliberează adeverința în numele societății.

Casa Națională de Pensii face precizarea că adeverințele pot fi depuse și după 1 septembrie 2024 la dosarele de pensii, fără un termen limită, iar drepturile rezultate din noile documente vor fi acordate cu data de întâi a lunii următoare.

Pensionarii care nu au avut venituri nepermanente nu trebuie să prezinte adeverințe la Casele Teritoriale de Pensii, mai menționează CNPP.

Pensia anticipată

Noua lege a pensiilor, care intră în vigoare la 1 septembrie, elimină pensia anticipată fără penalizări, cu unele excepții. Potrivit legii, există un sistem de penalizare, în funcție de perioada care ar fi rămas până la împlinirea vârstei standard de pensionare. Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult cinci ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat cel mult cinci ani de stagiu de cotizare peste stagiul complet de cotizare contributiv.

Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte prin diminuarea pensiei pentru limită de vârstă, în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare contributiv şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare. Astfel, pensia celor care au până la un an peste stagiul complet de cotizare va fi diminuată cu 0,40% pentru fiecare lună de anticipare, a celor care au între un an si doi ani procentul de diminuare va fi de 0,35%, cei între doi și trei ani, 0,30%, între trei și patru ani, 0,25%, iar în cazul celor care au între patru și cinci ani peste stagiul complet de cotizare diminuarea va fi de 0,20% pentru fiecare lună de anticipare.

La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă, din oficiu, în pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează eliminând diminuarea.

Cine poate ieși la pensie mai devreme, fără penalizare

Există însă și excepții prin care românii care au vechime mai mare de 40 de ani pot ieși la pensie mai devreme cu cinci ani, fără nicio penalizare.  Astfel, un bărbat se poate pensiona mai devreme, cu această condiție, la vârsta de 60 de ani, iar o femeie, la acest moment, la aproape 58 de ani.

Potrivit articolului 56 din Legea 360/2023, persoanele care au depăşit stagiul complet de cotizare contributiv cu cel puţin cinci ani pot solicita pensie pentru limită de vârstă cu maximum cinci ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare.

„Te poți pensiona anticipat fără penalizare, spre exemplu, în următoarea situație: dacă ai 40 de ani de stagiu contributiv poți să te pensionezi anticipat fără nicio penalizare. Altfel spus, dacă ești bărbat, iar limita de vârstă este de 65 de ani, dacă ai 40 de ani de stagiu de cotizare, poți ieși la pensie la 60 de ani. Fără nicio penalizare, cu toate drepturile”, a explicat ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu.

Dacă luăm exemplul unei femei angajate de la 17 ani și trei luni, cu stagiu de cotizare de 40 de ani, mamă a doi copii și în cazul căreia vârsta standard de pensionare până la finalul anului 2024 ar fi 62 de ani și 3 luni, aceasta poate beneficia de o reducere de cel mult cinci ani pentru vechime, dar și de o reducere de un an pentru că a crescut doi copii, așa încât ea poate ieși la pensie fără penalizare cu șase ani mai devreme, la 56 de ani și trei luni.

În ceea ce privește pensia de urmaș, aceasta va fi acordată copiilor și soțului supraviețuitor al unui decedat care era deja pensionar sau îndeplinea condițiile pentru a primi pensie. Valoarea pensiei de urmaș va fi stabilită în funcție de numărul de beneficiari eligibili, respectiv 50% – pentru un singur urmaș, 75% – pentru doi urmași și100% – pentru trei sau mai mulți urmași.

Peste 82% dintre pensionari vor primi bani mai mulți

Casa Națională de Pensii a recalculat toate cele 4.609.830 de pensii din sistemul public aflate în plată în România, 3,8 milioane de pensii reprezentând 82,56 % fiind majorate de la 1 septembrie, potrivit Ministerului Muncii. Nu toate pensiile vor fi majorate, în cazul a 84.176 de pensii rezultând aceeași valoare în urma recalculării, iar pentru 719.257, o valoare mai mică. Potrivit noii legi, însă, pensionarul va încasa pensia actuală, dacă în urma recalculării a rezultat o pensie mai mică. Oficialii au repetat că nicio pensie nu va scădea în România, după ce mulți pensionari care au primit deziciile de recalculare s-au arătat revoltați de cuantumul rezultat.

Săptămâna trecută, șeful CNPP, Daniel Baciu, menționa, într-o conferință de presă susținută cu ministrul Muncii, că 11.500 de persoane nemulțumite s-au adresat Caselor de Pensii fie direct, la birourile de Relații cu publicul, fie prin sesizări trimise prin mijloace electronice. Baciu a precizat că în 1.090 de cazuri s-a impus revizuirea deciziilor de recalculare, ceea ce presupune că în 9,5% dintre cazuri pensionarii au avut dreptate.â

Creștere medie de 622 de lei

Creșterea procentuală medie a celor peste 3,8 milioane de pensii care se vor majora de la 1 septembrie este de 26,65%, o creștere nominală cu 622 de lei, potrivit calculelor Ministerului Muncii.

Potrivit ministrului de Finanțe, Marcel Boloș, efortul bugetar lunar este de 2,5 miliarde de lei și aproape 10 miliarde de lei până la finalul anului, care cuprinde sumele rezultate din recalcularea pensiilor.

„Acești bani există atât în bugetul de stat, cât și în vistieria noastră. Banii vor fi virați la timp românilor care beneficiază de creșterea pensiilor”, a spus ministrul Finanțelor.

Pe cine ar dezavantaja noua lege

După ce au început să primească noile decizii, mulți pensionari s-au revoltat pentru că s-au trezit cu pensii diminuate substanțial. Printre aceștia, au fost cei încadrați în grupe de muncă și care au ieșit la pensie în condiții legale, la vârste mai mici, dar și persoane cu dizabilități sau invalidități temporare.

Ministerul Muncii a precizat că noua Lege a pensiilor 360/2023, aplicabilă de la 1 septembrie, menține toate drepturile câștigate pe legislația anterioară de către cei încadrați în diverse grupe de muncă.

Aceștia însă au ieșit la pensie mai devreme, grație încadrării în aceste grupe de muncă în condiții grele, dar acest lucru îi avantajează doar în ceea ce privește vechimea, nu și perioada contributivă, care este, evident, mai redusă, ceea ce îi dezavantajează, lucru valabil și în cazul viitorilor pensionari. În noua formulă de calcul al pensiei, perioada în care s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale este esențială, fiind avantajați cei care au peste 35-40 de ani de contributivitate la sistemul public de asigurări sociale.

foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp