Șeful Direcției Regionale Vamale București, judecat pentru luare de mită alături de doi angajați ai Autorității Vamale Române

Mai mulți angajați din structurile vamale ale Capitalei au fost trimiși în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție într-un dosar cu acuzații grave de luare de mită, trafic de influență și scurgeri de informații nepublice. Printre inculpați se află și Paul Petrof, directorul Direcției Regionale Vamale București, acuzat că a cerut zeci de mii de euro de la oameni de afaceri pentru a le facilita obținerea unor autorizații sau pentru a-i avertiza în legătură cu anchete în curs.

În același dosar, anchetatorii i-au trimis în fața instanței și pe Nicolae-Ștefan Teianu, funcționar în cadrul Autorității Vamale Române, acuzat de luare de mită în formă continuată (patru acte), și pe Răzvan-Cosmin Stamatescu, șef de birou, care se confruntă cu multiple capete de acuzare, inclusiv trafic de influență în formă continuată (două acte), favorizarea făptuitorului și divulgarea de informații confidențiale.

Alți șase funcționari cercetați în dosar și-au recunoscut faptele și au semnat acorduri cu procurorii, acceptând condamnări cu suspendare. Este vorba despre Alexandru Cernat, Marius Marin, Marian-Vladimir Vulcan, Ion Urluceanu, Demetrius Gheorghe și C.G., administrator al unei firme.

Potrivit DNA, în vara anului trecut, mai exact „în perioada iulie – august 2023, în contextul efectuării unor controale, funcţionarii vamali Teianu Nicolae-Ştefan, Cernat Alexandru, Marin Marius, Vulcan Marian-Vladimir, Gheorghe Demetrius şi Urluceanu Ion ar fi pretins şi primit de la mai mulţi oameni de afaceri care-şi desfăşurau activitatea în mai multe centre comerciale situate pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov, sumele totale de 52.600 lei, 5.000 USD, 5.600 euro şi alte foloase necuvenite. Banii şi foloasele respective ar fi fost pretinse şi primite de cei şase inculpaţi pentru ca, în schimb, să nu întocmească sesizări penale cu privire la problemele constatate şi, implicit, să finalizeze controalele într-un mod care să le fie favorabil oamenilor de afaceri”.

De asemenea, în ianuarie 2024, Petrof și Stamatescu ar fi furnizat în mod ilegal unui om de afaceri informații dintr-o ordonanță emisă de polițiștii de la Direcția de Investigare a Criminalității Economice, ceea ce l-ar fi ajutat pe acesta să își „acopere urmele” în cadrul unei anchete active.

„Informaţiile respective erau de natură a-l ajuta pe acesta din urmă să îşi ia măsurile necesare pentru ascunderea eventualelor acţiuni ilicite şi pentru a evita tragerea la răspundere”, au transmis procurorii DNA.

În ceea ce-l privește pe Răzvan-Cosmin Stamatescu, anchetatorii au mai stabilit că „în perioada 2021-2023, ar fi acceptat de la un om de afaceri promisiunea remiterii unei sume de 10.000 de dolari și ar fi primit mai multe foloase necuvenite pentru a-şi trafica presupusa influenţă pe care ar fi lăsat să se creadă că ar avea-o asupra unor poliţişti de frontieră, astfel încât să îi determine să nu îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu în legătură cu efectuarea unor controale asupra unor transporturi de mărfuri contrafăcute, de care era interesată persoana respectivă”.

În plus, ancheta relevă că Paul Petrof „ar fi pretins de la administratorul societăţii comerciale, care a încheiat acord de recunoaştere a vinovăţiei, plata unui avans în sumă de 50.000 euro pentru achiziţia unui apartament şi produse de vestimentaţie de lux, în schimbul «ajutorului» oferit acestuia din urmă în legătură cu obţinerea unor autorizaţii”.

Un alt inculpat, Demetrius Gheorghe, a fost acuzat și pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului. „La data de 2 mai 2023, Demetrius Gheorghe a condus pe raza municipiului Giurgiu, judeţul Giurgiu, un motociclu, proprietate personală, având o îmbibaţie alcoolică peste limita maximă a cărei depăşire atrage răspunderea penală”.

Persoanele care au încheiat acorduri de recunoaștere au acceptat pedepse cuprinse între doi și trei ani de închisoare, cu suspendarea executării. În perioada de supraveghere, acestea vor presta între 60 și 80 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București, iar procurorii cer menținerea măsurilor asigurătorii impuse în cauză.

foto: Inquam Photos / Octav Ganea