Rusia amenință cu un „răspuns dureros” dacă Uniunea Europeană îi confiscă activele pentru a finanța Ucraina
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a transmis că orice tentativă a UE de a confisca activele ruse echivalează cu „furtul” banilor statului rus și va fi urmată de măsuri severe.
Declarația vine după ce mai mulți oficiali europeni au sugerat că veniturile generate de activele înghețate ar putea fi folosite pentru a acoperi o parte din costurile războiului din Ucraina și pentru reconstrucția țării.
„Orice acțiune de acest fel va primi un răspuns dur și simetric. Europa ar trebui să se gândească de două ori înainte de a face un pas care ar încălca principiile dreptului internațional”, a spus Zakharova, citată de agențiile ruse.
După invazia rusă din 2022, statele occidentale au blocat aproximativ 300 de miliarde de dolari din rezervele valutare ale Rusiei, dintre care aproape 200 de miliarde se află în instituții financiare europene.
UE discută de mai multe luni despre posibilitatea de a redirecționa aceste fonduri – sau profiturile generate de ele – către un fond special pentru Ucraina. Deocamdată, nu s-a ajuns la un consens, din cauza problemelor juridice și a riscurilor legate de imunitatea suverană a statelor.
Specialiștii avertizează că o eventuală confiscare completă a activelor ar putea deschide un precedent periculos: statele ar pierde încrederea în siguranța fondurilor plasate în băncile europene.
De asemenea, există riscul ca Moscova să răspundă prin măsuri de retorsiune, precum sechestrarea bunurilor și investițiilor europene de pe teritoriul rus.
„Rusia nu va rămâne pasivă. Confiscarea acestor fonduri ar fi o lovitură directă la adresa relațiilor economice internaționale și ar submina sistemul financiar global”, a mai adăugat Zakharova.
Decizia UE vine pe fondul presiunilor tot mai mari de a găsi surse de finanțare pentru sprijinirea Ucrainei, în condițiile în care unele state membre se arată reticente în a majora contribuțiile directe la bugetul european.
Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat recent că „Rusia trebuie să plătească pentru distrugerile provocate”, iar activele înghețate reprezintă o soluție legitimă și morală.
Totuși, mai multe capitale europene – inclusiv Berlin și Paris – cer prudență și o bază legală solidă pentru o astfel de decizie, pentru a evita un conflict economic deschis cu Moscova.
Cea mai mare parte a activelor ruse înghețate se află în Belgia, la instituția financiară Euroclear din Bruxelles. Guvernul belgian se teme că ar putea fi primul vizat de eventuale represalii legale sau financiare din partea Moscovei, dacă Uniunea Europeană decide să folosească aceste fonduri pentru a sprijini Ucraina.
Alexander De Wever a subliniat că, în acest moment, nu există o bază juridică solidă pentru o asemenea decizie și a amintit că „nici măcar în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial aceste active nu au fost atinse”.
După câteva zile de tensiuni și discuții intense la nivel european, Belgia a transmis că nu se va opune inițiativei, însă cere garanții legale clare, astfel încât riscurile să fie împărțite între toate statele membre, nu suportate doar de Bruxelles.
Și alți lideri europeni, printre care Viktor Orbán (Ungaria), Luc Frieden (Luxemburg) și Andrej Plenković (Croația), au exprimat rezerve similare privind complexitatea juridică a planului propus.
La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a declarat joi:
„Împărtășesc îngrijorările prim-ministrului belgian, dar sunt încrezător că vom reuși să facem un pas înainte.”
Și premierul finlandez Petteri Orpo a încercat să calmeze spiritele, spunând că pe masa negocierilor există deja o variantă sustenabilă din punct de vedere juridic, care ține cont de preocupările Belgiei.
În același ton optimist, premierul suedez Ulf Kristersson a adăugat la sosirea sa la Bruxelles:
„Nu voi declara victoria până nu terminăm, dar văd un sprijin foarte larg pentru folosirea activelor ruse înghețate.”
Foto: X
