România va încasa, în data de 10 iunie, suma de 1,3 miliarde de euro, care reprezintă o parte din a treia tranşă a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
„Fără doar şi poate România are nevoie de o reformă fiscală. Avem un angajament din acest punct de vedere, dar un guvern interimar nu are nici prerogative, nici mandat să discute asemenea aspecte, nici cu Comisia Europeană, nici acasă, cu societatea din România. Această reformă trebuie să consolideze sistemul fiscal-bugetar pentru următorii şapte ani. De aceea, este un aspect impoertant care nu poate fi discutat de un guvern interimar. Venim acasă cu această veste bună. Pe 10 iunie vin cele 1,3 miliarde de euro. În acelaşi timp, trebuie să fim cu toţii conştienţi de faptul că pe 18 mai decidem asupra viitorului ţării, decidem asupra unei stabilităţi fiscal-bugetare sau alegem haosul, alegem incertitudinea, alegem lipsa de perspectivă. Pe 18 mai toată societatea din România decide asupra viitorului nostru, al tuturor. Haos sau predictibilitate? Veniţi la vot pe 18 mai. Susţineţi candidatul stabilităţii, predictibilităţii. Susţineţi Nicuşor Dan”, a transmis Tanczos Barna, marţi după-amiază, într-o postare pe Facebook.
Perioada de implementare a PNRR ar putea fi prelungită
Propunerea privind prelungirea perioadei de implementare a proiectelor din Mecanismul de Redresare și Reziliență a fost inclusă în Raportul privind implementarea PNRR-urilor, a anunțat europarlamentarul Victor Negrescu.
Dacă propunerea Parlamentului European va fi acceptată de Comisia Europeană, termenul pentru decontarea fondurilor din PNRR va fi prelungit cu 18 luni, adică până la finele lunii februarie 2028.
„Prin acest demers, legislativul european va solicita Comisiei Europene și statelor membre revizuirea regulamentului MRR, deschizând calea unor negocieri decisive care pot ajuta enorm România. După intense negocieri, am convenit asupra unei forme de compromis prin care se solicită o prelungire cu 18 luni pentru proiectele mature, cu șansa de a fi finalizate conform evaluării Comisiei Europene, precum și posibilitatea de a transfera proiectele către alte programe de finanțare europene. Această formă a textului urmează să fie votată în Comisia pentru Bugete și în Comisia pentru Afaceri Economice. Sper ca celelalte grupuri politice să susțină acest pas esențial, care salvează nu doar fondurile europene, ci și rezultatele unui mecanism vital pentru Europa”, a transmis Victor Negrescu.
La această oră sunt mai multe proiecte aflate în implementare, dar care nu vor fi gata în termenul limită. Printre acestea se numără două loturi din Autostrada Târgu Mureș – Târgu Neamț, lotul 2 al Autostrăzii Lugoj – Deva, secțiunea Nădășelu – Mihăiești a Autostrăzii Transilvania, calea ferată Cluj – Oradea.
România are la dispoziție 28,5 miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Rezilieță pentru realizarea de investiții și reforme în domenii precum transporturi, energie, educație, digitalizare și mediu.
Din acești bani, guvernul a reușit să atragă doar 9,4 miliarde de euro, în condițiile în care a treia cerere de plată este încă blocată. Motivul este legat de neimplementarea mai multor obiective asumate de țara noastră, precum depolitizarea companiilor de stat și reforma pensiilor speciale.
