România plătește acum prețul creșterii accelerate, avertizează economistul BNR

România a ales creșterea economică rapidă, dar cu costuri mari, inclusiv inflație și deficite record, avertizează economistul șef al BNR, Valentin Lazea. O analiză a politicilor financiare arată că responsabilitatea nu revine doar guvernului, ci și mediului de afaceri și publicului, în contextul fiscalității relaxate.
- România a ales o creștere economică rapidă, ignorând costurile macroeconomice asociate
- Deficitele bugetar și de cont curent au atins niveluri record, în contrast cu politica prudentă a Bulgariei
- Responsabilitatea financiară este împărtășită de către guverne, mediul de afaceri și populație
- Măsurile de consolidare fiscală ale guvernului Bolojan au prevenit criza economică și au promovat o tranziție spre creșterea bazată pe investiții
Context:
România a experimentat o creștere economică rapidă în ultimele decade, dar acest lucru a venit cu costuri semnificative în ceea ce privește inflația, deficitul bugetar și dezechilibrele macroeconomice. Strategiile adoptate de guvernele succesive, în loc să se concentreze pe o politică fiscală responsabilă, au generat un mediu în care consumul a fost stimulat fără a fi susținut de investiții durabile. Această abordare a venit cu consecințe negative asupra stabilității economice pe termen lung.
Impact:
Strategiile economice adoptate au dus la o deteriorare graduală a finanțelor publice și la o pierdere a încrederii cetățenilor în capacitatea statului de a gestiona resursele eficient. Cetățenii s-au confruntat cu prețuri în creștere și cu o economie în care inechitățile sociale s-au adâncit, iar investitorii au devenit mai reticenți în a investească în România din cauza incertitudinilor economice și a fiscalității fluctuante. De asemenea, s-a creat o economie informală extinsă, punând presiune suplimentară pe bugetul de stat.
Clarificări:
Creșterea economică nu trebuie să fie pe datorie
Confuzie: Mulți cred că o economie care crește rapid chiar și prin îndatorare este o economie sănătoasă.
Realitate: O creștere economică sustenabilă se bazează pe investiții și pe o gestionare responsabilă a resurselor, nu pe îndatorare excesivă care va necesita ajustări dificile în viitor.
Politicile fiscale trebuie să fie echilibrate
Confuzie: Se consideră că relaxarea fiscală va aduce întotdeauna beneficii pe termen lung.
Realitate: Politicile fiscale echilibrate sunt esențiale pentru menținerea stabilității economice și pentru evitarea crizelor financiare, asigurând accesul tuturor cetățenilor la oportunități economice.
De știut:
- Participă activ la alegeri și informează-te despre promisiunile partidelor referitoare la politicile economice.
- Susține inițiativele care promovează o mai bună gestionare a cheltuielilor publice și transparență în administrație.
- Monitorizează evoluțiile economice și fii conștient de impactul acestora asupra vieții cotidiene.



