România obţine la Bruxelles aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă revizuit
România a primit joi, la reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) de la Bruxelles, aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) revizuit. Țara noastră a fost reprezentată la întâlnire de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, care a explicat că decizia vine după „o perioadă intensă de negociere, dialog tehnic și instituțional cu Comisia Europeană”.
Nazare amintește că procesul de renegociere a PNRR a început în urmă cu mai bine de un an și că actualul Executiv este al treilea care discută cu Bruxelles-ul aspecte legate de implementarea planului. „Responsabilitatea și seriozitatea cu care am purtat dialogul cu Comisia în ultimele patru luni au condus la menținerea nivelului maxim al alocării de granturi disponibilă României”, a afirmat ministrul Finanțelor.
Structură simplificată și presiune mai mică asupra bugetului
Potrivit ministrului, planul revizuit oferă o „structură simplificată”, care reduce presiunea asupra bugetului de stat prin diminuarea componentei de împrumut și asigură „o mai bună implementare” a reformelor necesare pentru competitivitatea economiei.
România a încasat până acum 10,7 miliarde de euro din PNRR și urmează să primească până la sfârșitul anului viitor o sumă similară. „Relansarea economică este condiționată de atragerea tuturor banilor europeni de care dispunem, atât sumele din PNRR, cât și cele de coeziune”, a subliniat Nazare.
Planul revizuit are o valoare totală de 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde sunt granturi și 7,84 miliarde împrumuturi. Acesta este structurat pe șase cereri de plată, trei fiind deja transmise. Numărul jaloanelor și țintelor scade de la 518 la 390, fără reducerea ambiției reformelor asumate. Modificările includ eliminarea investițiilor cu risc ridicat de neimplementare, mutarea unor proiecte performante din împrumut în grant și introducerea unor investiții noi cu impact economic și social, precum capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare sau achiziția de ambulanțe pentru DSU.
La aceeași reuniune au fost aprobate și planurile revizuite ale Luxemburgului, Belgiei, Estoniei, Croației și Slovaciei.
Discuții europene privind vamale, energie și fiscalitate
Miniștrii de Finanțe au discutat și despre reforma vamală a Uniunii Europene, precum și despre revizuirea Directivei privind impozitarea produselor energetice și a electricității. A fost obținut un acord asupra introducerii unui tratament tarifar simplificat pentru vânzările la distanță și eliminării pragului de 150 de euro pentru scutirea de taxe vamale, măsură susținută și de România. Eliminarea pragului este considerată esențială pentru combaterea subevaluării bunurilor vândute online și reducerea pierderilor din taxe vamale și TVA.
Un alt dosar major a vizat modificarea Directivei privind impozitarea produselor energetice, parte a pachetului „Fit for 55”. Deși statele membre au salutat progresele Președinției daneze, textul necesită în continuare ajustări pentru a găsi un echilibru între obiectivele climatice și competitivitatea economică.
Perspective pentru 2025 și pregătirea anului „PNRR”
La începutul lunii noiembrie, Nazare declarase că ultimele două luni ale anului sunt, în mod tradițional, marcate de cheltuieli ridicate și investiții sporite alimentate de fonduri europene. Ministrul sublinia atunci importanța anticipării riscurilor și a evitării „surprizelor neplăcute” privind deficitul bugetar.
Discuțiile pentru bugetul anului viitor vor începe după reuniunea ECOFIN de la jumătatea lunii noiembrie, când sunt așteptate decizii esențiale privind PNRR și procedura de suspendare a fondurilor europene. Nazare a transmis că riscul suspendării fondurilor nu mai este de actualitate, oferind „un mesaj de încredere” pentru 2026.
„2026 va fi anul PNRR, va trebui să ne concentrăm extrem de mult pe absorbția PNRR”, a concluzionat ministrul Finanțelor.
