România nu a îndeplinit jalonul din PNRR privind avertizorii de integritate. A doua tranșă de bani, blocată de Comisia Europeană
Comisia Europeană a informat România că nu a transpus corect în legislația națională Directiva privind avertizorii de integritate, jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență, arată ministrul justiției, Cătălin Predoiu, într-o scrisoare adresată Parlamentul.
La această oră România are fonduri în Trezorerie pentru finanțarea proiectelor aprobate în PNRR din avansul acordat în ianuarie 2022 și prima tranșă, aprobată de Comisie la jumătatea anului trecut. Cu toate acestea, pe măsură ce vor avansa marile proiecte de investiții, cum ar fi construirea Autostrăzii Moldova sau modernizarea căii ferate Cluj Napoca – Oradea, aceste fonduri s-ar putea termina, dacă nu vor fi accesate altele noi. Pe scurt asta înseamnă blocarea investițiilor din PNRR.
În aceste condiții, aprobarea tranșei a doua de fonduri, în valoare de 3,2 miliarde euro, este extrem de importantă. Totul depinde însă de îndeplinirea reformelor asumate. Guvernul spune că acestea au fost îndeplinite și a transmis la jumătatea lunii decembrie Comisiei Europene cerere oficială de plată. Reprezentanții executivului comunitar nu sunt însă de aceeași părere.
Potrivit unei scrisori adresate Parlamentului de ministrul justiției, Cătălin Predoiu, executivul comunitar a notificat oficial România pe 18 ianuarie că nu a îndeplinit jalonul care presupune transpunerea în legislație a Directivei UE privind avertizorii de integritate. Comisia susține că legea nu oferă potențialilor avertizori nivelul adecvat de certitudine juridică și ar putea descuraja raportările anonime.
„Prin comunicarea electronică din data de 18 ianuarie 2023, Comisia Europeană a transmis, în cadrul evaluării efectuate cu prilejul celei de-a doua cereri de plată transmise de autorităţile naţionale, o scrisoare prin care solicită clarificări referitoare la jalonul menţionat – Legea 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public, care transpune în legislaţia naţională Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii. Din conţinutul scrisorii la care am făcut referire mai sus reiese că obiecţiile Comisiei Europene vizează art. 6 alin. (2) din Legea 361/2022 care are următorul cuprins «Prin excepţie de la prevederile alin. (1), raportarea care nu cuprinde numele, prenumele, datele de contact sau semnătura avertizorului în interes public se examinează şi se soluţionează în măsura în care conţine indicii temeinice referitoare la încălcări ale legii». În opinia Comisiei, sintagma «indicii temeinice» este de natură a conduce la o examinare subiectivă a raportărilor anonime. În plus, prevederea nu ar asigura, în opinia Comisiei, potenţialilor avertizori, nivelul adecvat de certitudine juridică şi ar putea descuraja raportările anonime”, arată Cătălin Predoiu, în scrisoare pe care o adresează preşedinţilor celor două Camere ale Legislativului, obţinută de News.ro.
Legea privind avertizorii de integritate, criticată din toate părțile
Președintele Klaus Iohannis a promulgat pe 16 februarie Legea avertizorilor de integritate. Actul normativ a fost criticat de procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi. Șefa EPPO a avertizat că modificările aduse Legii avertizorilor vor avea un impact negativ asupra depistării fraudelor din fonduri europene și vor descuraja potențialii avertizori din România să scoată în evidență faptele de corupție.
Mai mult, Kovesi a amenințat cu sesizarea Comisiei Europene pentru condiționarea fondurilor europene. Legea a fost aspru criticată și de societatea civilă, care arată că, deși a fost retrimis în Parlament de șeful statului, modificările au fost mai degrabă minore.
„Prin amendamentele depuse și votate de coaliția majoritară PSD-PNL, aceste partide au arătat, încă o dată, că nu își doresc o funcționare reală a mecanismului avertizării de integritate, ca instrument de prevenire și combatere a corupției, abuzurilor și încălcărilor legii. Astfel, raportarea anonimă este reglementată într-o modalitate care descurajează investigarea sesizărilor și, în practică, va duce la clasarea mult mai rapidă a acestora(…)
Deși partidele din coaliția de guvernare au încercat prin toate mijloacele să slăbească protecția acordată avertizorilor de integritate, suntem optimiști că oamenii vor continua să semnaleze încălcări ale legii din cadrul instituțiilor pentru care lucrează, așa cum au făcut-o și până acum, deși, de cele mai multe ori, nici nu erau conștienți că există legislație care îi protejează sau că ceea ce fac se numește avertizare de integritate”, se arată într-un comunicat semnat de 23 de asociații, printre care ActiveWatch, Expert Forum, Funky Citizens, Asociaţia Profesională a Transportatorilor (APT) sau Federația Transpublic a Sindicatelor din Transportul Public Local.
Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
Comentarii