România, la un pas de dezastru. De ce au fost absolut necesare măsurile de austeritate

„Eram ca o maşină cu roţile din faţă în prăpastie. Dacă nu ieşeam, până pe 8 iulie, cu acest pachet dureros, dar credibil pentru cei care ne dau banii, Comisia Europeană începea demersul de a stopa fondurile europene pentru România, iar agenţiile de rating, care ne spun nouă că ţara dumneavoastră e acceptabilă pentru investiţii sau nu e acceptabilă pentru investiţii, ne-ar fi spus foarte repede că suntem neacceptabili pentru investiţii. Şi asta era scenariul Grecia 2010, cursul valutar s-ar fi dus probabil la 6, şomajul la 30-40%”, a adăugat vicepremierul.

După ce în spațiul public au apărut criciti potrivit cărora Guvernul ar fi trebuit întâi să opereze reforme și abia apoi creșteri de taxe, Dragoş Anastasiu a explicat că nu a existat timpul necesar, în condițiile în care finanțatorii externi ai României așteptau adoptarea măsurilor până pe 8 iulie. Acest fapt nu împiedică autoritățile române să adopte reforme de acum în colo, subliază Anastasiu.

„Pachetul 2 rezolvă din inechităţi, pachetul 3, cu atât mai mult şi aşa mai departe (…) Următoarele pachete se vor concentra pe debirocratizare, eliminarea inechităţilor”, a mai afirmat vicepremierul Anastasiu.

Guvernul a majorat TVA la 21%

Una dintre cele mai importante măsuri este creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, începând cu 1 august 2025. Totodată, Guvernul a decis să elimine cotele reduse de 5% și 9% și să le înlocuiască cu o cotă unificată de 11%. Aceasta va fi aplicată pentru o serie de bunuri și servicii esențiale, precum alimentele de bază, medicamentele, serviciile de apă și canalizare, lemnele de foc, energia termică destinată populației, cărțile, serviciile din turism și domeniul HoReCa.

Pe lângă aceste modificări, Guvernul a anunțat și majorarea accizelor cu 10% pentru carburanți, alcool, tutun și băuturile răcoritoare care conțin zahăr.

O altă măsură notabilă este introducerea contribuției la asigurările sociale de sănătate (CASS) pentru pensionarii care încasează pensii mai mari de 3.000 de lei pe lună. Astfel, doar partea care depășește acest prag va fi impozitată cu o cotă de 10%. Măsura va fi aplicabilă temporar, până la sfârșitul anului 2027, și este menită să echilibreze contribuțiile între categoriile de venituri mari.

Impozite mai mari pe sistemul bancar și jocurile de noroc

În ceea ce privește impozitarea capitalului, Guvernul a decis ca impozitul pe dividende să rămână la nivelul de 10% în 2025, dar să fie majorat la 16% începând cu 1 ianuarie 2026. De asemenea, băncile vor fi supuse unei taxe suplimentare de 4% aplicată cifrei de afaceri, începând cu 1 iulie 2025, măsură care va deveni permanentă din 2026. Sectorul jocurilor de noroc va suporta o impozitare crescută, atât prin majorarea impozitului pe câștigurile jucătorilor de la 3% la 4%, cât și prin impunerea unor taxe suplimentare de 25–30% pe veniturile obținute de operatori, în funcție de specificul activității.

Pe lângă modificările fiscale, pachetul include și măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare. În anul 2026, salariile și pensiile din sectorul public vor fi înghețate. Sporurile acordate pentru proiecte cu fonduri europene vor fi plafonate, de la 50% la 40%, iar dacă proiectele întârzie, sporurile nu vor mai fi acordate deloc. Se vor introduce limite stricte în ceea ce privește angajările în administrația publică, iar în domeniile educației și sănătății vor fi aplicate ajustări importante: bursele elevilor vor fi reevaluate, iar concediile medicale vor fi compensate diferențiat în funcție de gravitatea afecțiunii — cu 55%, 65% sau 75% din venit.

Întregul pachet este estimat să genereze un impact pozitiv de 0,6% din PIB în 2025 și de peste 3,3% din PIB în 2026.