Guvernul face scut în jurul lui Dragoș Anastasiu: „Nu a avut calitate de denunțător, învinuit, inculpat, condamnat în dosarul DNA”
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Ene Dogioiu, a transmis vineri un mesaj în care îi ia apărarea vicepremierului Dragoș Anastasiu. Acesta din urmă a recunoscut în instanță că, în trecut, a dat mită 8 ani la rând pentru a-și proteja una din firme de efectele neregulilor găsite de către o inspectoare ANAF.
„Vicepremierul Dragoș Anastasiu nu a avut calitate de denunțător, învinuit, inculpat, condamnat în dosarul DNA soluționat prin Hotărârea 1258/2023. Singura sa calitate a fost aceea de martor. A fost audiat în această calitate de procurori și judecători care nu au considerat că sunt întrunite condițiile pentru schimbarea acestei unice calități. Dosarul penal s-a încheiat prin hotărâre definitivă. Circumstanțele cazului nu au nicio legătură cu calitatea de vicepremier și cu atribuțiile dlui Dragoș Anastasiu. (…) Iar răspunderea penală o stabilesc instanțele de judecată, în fața cărora s-a și prezentat în calitate de martor”, a afirmat Ioana Ene Dogioiu, într-un mesaj transmis presei.
Potrivit unei motivări a Curții de Apel București, citată de Mediafax, Dragoș Anastasiu a fost martor într-un dosar în care a recunoscut că a semnat un contract fictiv, utilizat pentru a masca o mită oferită unei funcționare ANAF, inspectoarea Angela Burlacu.
Instanța a concluzionat că sumele de bani plătite de firmele din grupul Eurolines, controlate de Anastasiu, reprezintă mită în formă continuată. Acesta a declarat că, în urma unui control fiscal asupra uneia dintre companiile sale, a fost contactat de inspectoare, care i-a sugerat încheierea unui contract cu o firmă indicată de ea. În schimbul unei sume lunare de circa 2.000 de euro, i s-a promis închiderea favorabilă a controlului și rambursarea TVA.
Anastasiu a mărturisit că a perceput propunerea drept un șantaj și, totodată, o formă de protecție pentru afacerile sale, temându-se că un refuz ar putea duce la anchete penale și la insolvența firmelor sale.
Judecătorii au respins ca fiind „ridicolă” ipoteza că sumele plătite ar fi reprezentat servicii de resurse umane, în condițiile în care aceste servicii nu au fost prestate.
Între 2009 și 2017, Angela Burlacu ar fi primit peste 784.000 de lei (aproximativ 170.000 de euro), inclusiv pachete turistice și alte plăți realizate în numele ei, dar folosite de membrii familiei sale. Deși era la curent cu aceste beneficii, Anastasiu nu a oprit plățile.
Judecătorii susțin că vicepremierul și colaboratorii săi au acceptat în mod conștient să semneze un contract fictiv pentru a acoperi mita, iar beneficiile materiale au continuat sub diverse forme, depășind 218.000 de lei doar în plăți directe. Instanța a respins și ideea că sumele ar fi fost oferite în scop caritabil, pentru tratamentul medical al fiului inspectoarei, subliniind o disproporție clară între cheltuieli și costurile reale ale tratamentului.
