Reuters: Strategiile României pentru reducerea deficitului și menținerea ratingului de investiții

România depune eforturi pentru a recâștiga încrederea investitorilor și a reduce cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, dar se confruntă cu obstacole semnificative, într-un context politic complicat și marcat de riscul pierderii calificativului „investment-grade” (recomandat pentru investiții), potrivit unei analize publicate de Reuters vineri.
Reluarea alegerilor prezidențiale din mai, după anularea votului din decembrie din cauza acuzațiilor de ingerință rusă, complică elaborarea unui plan credibil pentru reducerea deficitului bugetar la 7% din PIB. România intenționează să emită obligațiuni internaționale în valoare de 13 miliarde de euro în 2025, una dintre cele mai mari sume din rândul piețelor emergente, conform Reuters. Totuși, agenția de rating S&P Global ar putea schimba vineri perspectiva calificativului României la negativă, urmând exemplul Fitch de luna trecută. În prezent, toate cele trei mari agenții de evaluare financiară – S&P, Fitch și Moody’s – oferă României cel mai scăzut nivel al ratingului „investment-grade”. Pierderea acestui calificativ ar însemna o creștere semnificativă a costurilor de împrumut.
Un studiu realizat în 2016 de Banca Mondială a arătat că pierderea calificativului „investment-grade” din partea a cel puțin două mari agenții ar putea duce la o creștere a costurilor de împrumut cu aproximativ 200 de puncte de bază pe termen scurt. Deși nivelul datoriei publice a României este sub media UE, ritmul accelerat de creștere a datoriei din 2019 încoace plasează țara într-o poziție vulnerabilă.
Probleme politice și economice
Din perspectiva investitorilor, situația fiscală a României continuă să se deterioreze. „Vedem deja o percepție negativă în rândul investitorilor cu privire la costurile ridicate,” a declarat Yerlan Syzdykov, director pentru piețe emergente la Amundi. Într-un interviu pentru Reuters, ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, și-a exprimat speranța că măsurile bugetare propuse pentru 2025 vor reuși să stabilizeze situația fiscală și să reducă deficitul. România și-a stabilit ca obiectiv reducerea deficitului bugetar la 2,5% până în 2031, un plan aprobat recent de Comisia Europeană.
Cu toate acestea, planul de reducere a deficitului este întârziat de contextul politic. Autoritățile intenționează să emită obligațiuni până la aprobarea Bugetului pentru 2025, care vizează reduceri semnificative de cheltuieli, însă fără creșteri majore de taxe, o măsură nepopulară, dar considerată necesară de investitori și agențiile de rating. România are a doua cea mai scăzută pondere a veniturilor din taxe raportată la PIB în UE, potrivit Reuters.
Costurile crescute și presiunile de pe piețe
România a pierdut ocazia de a emite obligațiuni într-o perioadă mai favorabilă, înainte de creșterea volatilității piețelor. Amânarea aprobării Bugetului până în februarie și alegerile prezidențiale au contribuit la escaladarea costurilor de finanțare. Randamentele obligațiunilor pe zece ani ale României au atins cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, depășind 8%, comparativ cu 6,9% în Ungaria, care înregistrează al doilea cel mai mare nivel din regiune.
Deficitul bugetar de 8,6% din PIB, generat de patru runde de alegeri anul trecut, complică perspectivele de reducere a acestuia, în special în contextul noilor alegeri prezidențiale. Deși Moscova a respins acuzațiile de ingerință electorală, tensiunile politice afectează procesul de stabilizare fiscală.
Soluții și provocări
Ștefan Nanu, director general în Ministerul Finanțelor, a subliniat că România trebuie să implementeze planul pentru 2031 pentru a sprijini creșterea economică, în timp ce reduce deficitul. Țara intenționează să acceseze fonduri internaționale și europene, dar adoptarea măsurilor necesare, inclusiv potențiale creșteri de taxe, rămâne incertă înainte de alegerile din mai.
În acest context, Viktor Szabo, manager de portofoliu la abrdn, consideră că turbulențele politice și întârzierea Bugetului au afectat deja piețele de obligațiuni. La rândul său, Mikhail Volodchenko, manager la AXA, avertizează că piețele emergente, precum România, vor fi penalizate dacă nu arată un angajament clar față de consolidarea fiscală.