🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Traficul de persoane și prostituția ar putea fi depistate de acum și cu ajutorul angajaților din hoteluri și din alte unități de cazare. Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANTIP) a încheiat un protocol cu Federația Industriei Hoteliere din România, astfel încât recepționerii și cameristele să poată sesiza situațiile ilegale. În prima etapă, peste 300 de angajați din 40 de de hoteluri vor fi instruiți de IGPR și DIICOT ca să depisteze cuplurile false sau femeile obligate să se prostitueze. 

Angajații hotelurilor, instruiți de autorități

Potrivit statisticilor, 8% din traficul de persoane și mai ales exploatarea sexuală are loc atât în hoteluri de lux, dar și în alte unități de cazare unde camerele sunt închiriate cu ora. Astfel, a reieșit nevoia de a face traininguri cu angajații din hoteluri pentru ca aceștia să poată recunoaște semnele victimelor sau alte traficanților.

“Se vor face cursuri cu personal specializat, cu psihologi, cu personal de la ANITP. SE vor simula diverse cazuri care se întâmplă în recepții, astfel încât ei să știe ce fac, care este primul pas, pe cine anunță, în caz că văd că există un minor, sau o persoană abuzată.

Sunt mici trucuri pe care psihologii să le aducă în atenția receptionerilor, să îi învețe cum să reacționeze, în sensul că trebuie să stea de vorbă și cu minorul sau cu persoana însoțitoare nu doar cu cea care face rezervarea, să îi adreseze un anume tip de întrebări prin care să vadă dacă e în acel hotel împotriva voinței lui sau nu.

E o inițiativă în sfera responsabilizării hotelurilor noastre, dacă și 2-3 persoane vor fi salvate, tot înseamnă ceva, e un rezultat concret”, a declarat, pentru mainnews.ro, Călin Ile, președintele Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR).

Cum este identificată o persoană care este victima traficului de persoane

Autoritățile explică cum poate fi identificată o posibilă victimă?

– Dacă plătește cu bani gheață, deși a făcut rezervarea cu cardul, este un semn de întrebare. Dacă un bărbat sau o femeie mai în vârstă vine să se cazeze împreună cu tinere care nu par a fi copiii lor și vorbesc limbi diferite, este un alt semn.

– Dacă tinerele sunt distante și par speriate sau sunt machiate în așa fel încât să pară mai mature, de cele mai multe ori înseamnă că fetele nu sunt acolo din propria voință.

– Există cazuri în care traficanții nu aduc fetele în camera de hotel de la început, ci le aduc prin uși lăturalnice, pe unde intră și bărbații care vor cumpăra servicii sexuale.

– Deși hotelurile au multe camere de supraveghere, nu pot observa chiar tot ce se întâmplă în hotel. Un indiciu care arată că anumite camere ar putea fi folosite de traficanți este ca mulți bărbați pot aștepta în hol, în parcare sau pe coridor, în apropierea unei anumite camere.

– De asemenea, în ultimul timp, traficanții folosesc două camere – una în care fetele sunt obligate să se prostitueze și una de așteptare, în care persoanele își pot depozita puținele bagaje pe care le au.

– Un alt semnal de alarmă este legat de curățenia camerelor. Dacă oamenii refuză zile în șir să le fie curățate camerele și nu permit accesul menajerelor în interiorul camerelor, înseamnă că e posibil să aibă ceva de ascuns.

– Un alt semnal de alarmă este legat de pornografie. Dacă într-o cameră, la televizorul din hotel, se privește multă pornografie și se observă și alte semnale menționate mai sus, este o posibilitate ca oamenii să fie traficați în acea cameră.

Raport SUA: Corupția endemică și presupusa complicitate la infracțiuni de trafic de persoane au continuat nepedepsite

Raportul Departamentului de Stat arată că Guvernul României nu a făcut eforturi pentru a combate infracțiunile de trafic de persoane. În document este menționată și lipsa de pregătire a judecătorilor privind astfel de cazuri.

“Guvernul nu a demonstrat eforturi sporite comparativ cu perioada anterioară de raportare. Instanţele au condamnat un număr semnificativ mai mic de traficanţi, iar autorităţile au identificat un număr considerabil mai mic de victime, continuând declinul multianual al acestor eforturi. Corupţia endemică şi presupusa complicitate la infracţiuni de trafic de persoane au continuat nepedepsite, în special în cazul funcţionarilor publici care exploatau minore aflate în centre de plasament de stat.

În continuare, judecătorii nu au beneficiat de pregătire specializată pentru cazurile de trafic de persoane şi lucrul cu victimele, ceea ce a avut efecte negative asupra protecţiei martorilor, returnării victimelor şi condamnării traficanţilor.

Mai mult, insuficienta finanţare de către guvern a serviciilor de asistenţă şi protecţie a continuat să fie o problemă, lăsând majoritatea victimelor neprotejate, predispuse la noi traume şi vulnerabile la noi acte de trafic de persoane”, se precizează în raportul Departamentului de Stat al SUA privind infracțiunile de trafic de persoane din România.

Legea recursului compensatoriu, menționată în raportul SUA

Departamentul de Stat menționează și legea recursului compensatoriu, care ar fi dus la eliberarea anticipată a peste 500 de persoane condamnate pentru trafic de persoane.

“Noi prevederi legale referitoare la pensionarea anticipată a poliţiştilor au dus la pensionarea a 30% din personal, drept urmare poliţişti suprasolicitaţi au ajuns să gestioneze mai multe cazuri simultan. În plus, o nouă lege care scade pedepsele cu închisoarea pentru deţinuţii aflaţi în condiţii improprii a dus la eliberarea anticipată din închisoare a peste 500 de traficanţi condamnaţi în perioada cuprinsă în raport.

ONG-urile au semnalat că multor poliţişti şi judecători le lipsesc pregătirea specializată şi sensibilitatea necesare în cazurile de trafic de persoane în scop de exploatare sexuală şi în aspectele privind traficul de persoane, inclusiv o înţelegere de bază a traficului de persoane. În general, judecătorii nu au tratat prostituţia şi traficul în scop de exploatare sexuală ca infracţiuni diferite, ceea ce a avut efecte negative asupra pedepselor aplicate infractorilor şi a compensaţiilor acordate victimelor”, se mai arată în raportul SUA.

Există legi, dar nu se aplică

Majoritatea prevederilor cuprinse în Legea nr. 678/2001, referitoare la organizarea şi funcţionarea unor servicii pentru victimele traficului de persoane (centre de asistenţă şi protecţie, locuinţe protejate, servicii de asistenţă), finanţarea acestora, costurile referitoare la cazare, asistenţă şi transportul între unităţile administrativ-teritoriale, nu au fost aplicate.

În prezent, numărul serviciilor sociale pentru victimele traficului de persoane este redus, raportat la numărul de victime identificate anual, sunt întâmpinate numeroase dificultăţi în asigurarea asistenţei fără întârzieri atât în ceea ce priveşte tipul serviciilor acordate cât şi calitatea acestora.

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp