Friday, February 28, 2020
Jurnalism corect


Raportul MCV pentru România, critici în serie pentru SIIJ, Parlament, CSM, Inspecția Judiciară

By Andreea Traicu , in Justitie Stirile zilei , at 22 octombrie 2019 Etichete: , , ,

Raportul MCV pentru România a fost dat publicității de Comisia Europeană. Este considerat cel mai dur raport din ultimii zece ani pentru că, dacă în anii anteriori erau subliniate și progrese, acest ultim raport arată regres în tot sistemul judiciar. Sunt criticate acțiunile CSM, ale fostului ministru al Justiției, Tudorel Toader, ale  Inspecției Judiciare.

Sunt criticate autoritățile care nu au pus în aplicare recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO 

„O bună parte din această perioadă, autoritățile române s-au arătat puțin sau deloc dispuse să pună în aplicare recomandările suplimentare incluse în raportul din noiembrie 2018 sau recomandările formulate de Comisia de la Veneția și de Grupul de state împotriva corupției din cadrul Consiliului Europei. Eforturile celor care au încercat să inverseze tendința de involuție, printre care s-au numărat nu numai politicieni, ci și organizații ale societății civile și magistrați, au fost menite eșecului”, se arată în raportul MCV.

Secția Specială, o sursă de îngrijorare

„Modificările legate de accelerarea înființării Secției speciale pentru anchetarea magistraților și extinderea competenței sale sau modificările succesive aduse cerințelor și regulilor procedurale de numire a procurorilor (inclusiv a personalului de conducere) din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au alimentat și mai mult sursele de îngrijorare și lipsa de încredere în aceste modificări. În special, unele dintre modificările propuse ale legilor păreau să servească intereselor anumitor persoane.

Funcționarea Secției speciale pentru anchetarea magistraților a confirmat temerile exprimate atât în România, cât și în exterior că secția respectivă ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică20. Au existat mai multe situații în care Secția specială a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale într-un mod care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa.
Printre aceste situații se numără și cazurile în care Secția specială a inițiat anchete împotriva judecătorilor și a procurorilor care s-au opus modificărilor actuale ale sistemului judiciar, precum și modificările bruște ale abordării adoptate în cauzele aflate pe rolul instanțelor, de exemplu retragerea căilor de atac introduse anterior de DNA în dosarele de corupție la nivel înalt”, potrivit documentului.

Citeste si:  SURSE: Felix Bănilă se întoarce la Parchetul Tribunalului Bacău. Procurorii CSM i-au admis cererea

Raportul MCV critică Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție pentru dosarul penal deschis împotriva Laurei Codruța Kovesi tocmai în perioada în care aceasta era convocată la audieri în Parlamentul European. Se exprimă suspiciunea că dosarul a fost deschis pentru a o împiedica pe Kovesi să participe la audieri.

„Un exemplu elocvent îl constituie deschiderea unui dosar penal împotriva fostei procuroare-șef a DNA, care candida și pentru funcția de procuror european. Faptul că momentul deschiderii dosarului penal a coincis cu data convocării la audierile pentru funcția respectivă a părut să indice intenția de a împiedica această candidatură, iar o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție a calificat drept ilegale măsurile preventive aplicate. Un alt exemplu din aceeași perioadă se referă la o cauză deschisă împotriva fostului procuror general pentru constituirea unui grup infracțional organizat în legătură cu elaborarea rapoartelor MCV”,

Critici voalate pentru fostul ministrul al Justiției, Tudorel Toader

„Ministrul justiției de la momentul respectiv și-a menținut propunerea de candidat pentru funcția de procuror-șef al DNA. Președintele României a refuzat să numească candidatul respectiv pentru a doua oară în ianuarie 2019. De atunci, procedura a fost suspendată de facto, DNA fiind condusă de un procuror-șef interimar. Ministrul justiției de atunci a continuat, de asemenea, procedura de revocare din funcție a procurorului general, în ciuda avizului negativ Consiliului Superior al Magistraturii. Președintele României a refuzat revocarea din funcție în ianuarie 2019, însă, întrucât mandatul noului procuror general trebuia să înceapă în mai 2019, ministrul a organizat un proces de numire în luna aprilie. Așa cum s-a întâmplat și în cazul procedurii de revocare a procurorului-șef al DNA în iulie 2018, ministrul i-a respins pe toți candidații care s-au prezentat sub pretextul că sunt nepotriviți să ocupe funcția respectivă, în ciuda faptului că mulți dintre aceștia, inclusiv procurorul general în exercițiu, ocupau deja funcții de procuror de rang superior. Prin urmare, procurorul general a decis să se pensioneze, iar acum această funcție este, la rândul său, ocupată de un procuror interimar”, se mai arată în raport.

Citeste si:  Reacții politice în urma rezultatelor elevilor români la testele PISA/ Cioloș: Trebuie să schimbăm filosofia de funcționare a sistemului/ Orban: Este necesară o creștere a calității educației

Ministrul de atunci a lansat o nouă procedură de numire a procurorului general, însă aceasta a fost anulată de noul ministru al justiției, care și-a început mandatul în aprilie 2019. Abordarea adoptată de actualul ministru a permis evitarea deteriorării suplimentare a situației și a creat condiții pentru îmbunătățirea procedurii. Este o abordare care ar trebui continuată cu titlu prioritar de guvernul României întrucât experiența din ultimii ani confirmă riscul imixtiunii politicului în acest proces, în detrimentul calității numirilor, și necesitatea găsirii unei soluții viabile pe termen lung.

Raport MCV: CSM nu-și îndeplinește rolul

„Inspecția Judiciară a introdus o plângere disciplinară împotriva președintei sale (a ÎCCJ) iar Secția pentru judecători a CSM a cerut revocarea acesteia din funcție. Aceste acțiuni combinate par să aibă drept obiectiv exercitarea de presiuni asupra Înaltei Curți, iar atunci când președinta ICCJ și-a anunțat intenția de a nu mai candida pentru un al doilea mandat, a indicat clar că acesta era motivul.

Consiliul Superior al Magistraturii a numit recent o nouă președintă a ICCJ. Va fi deosebit de important ca, sub noua conducere, ICCJ să își păstreze independența și profesionalismul, inclusiv în lupta împotriva corupției la nivel înalt. Aceste evoluții confirmă evaluarea efectuată de Comisie în raportul din noiembrie 2018, conform căreia Consiliul Superior al Magistraturii nu își îndeplinește rolul de a asigura un sistem de control și echilibru eficace, în măsură să apere independența instituțiilor judiciare asupra cărora se exercită presiuni”, potrivit sursei citate.

Citeste si:  Tensiunile Savonea - Birchall iau amploare. Și alți membri ai CSM sunt nemulțumiți. Tarcea: Președintele CSM nu m-a consultat niciodată privind şedinţele, deși ar trebui să o facă

Raportul MCV: Caracterul temporar al numirilor interimare adaugă un element de incertitudine și vulnerabilitate

„Legile modificate ale justiției au prevăzut modificarea bruscă a cerințelor în materie de vechime în funcție, care s-a reflectat negativ asupra capacității DNA de a-și desfășura activitatea. Gestionarea eficace a cazurilor de corupție la nivel înalt a fost, de asemenea, afectată negativ de faptul că responsabilitatea pentru numeroase cauze a fost transferată Secției speciale, care este competentă să ancheteze nu numai infracțiunile comise de magistrați, ci și infracțiunile conexe comise de alte persoane. Riscul identificat în noiembrie 2018 ca Secția specială să fie utilizată pentru a schimba cursul dosarelor de corupție la nivel înalt și pentru a face presiuni asupra magistraților s-a materializat (a se vedea obiectivul de referință 1). Întrucât procedura de numire a fost întreruptă, funcția de procuror-șef al DNA rămâne în continuare neocupată. Persoana numită la conducerea interimară a instituției a reușit să mențină activitatea DNA, însă caracterul temporar al numirilor interimare adaugă un element de incertitudine și vulnerabilitate”, mai scrie în raportul MCV.

Spre deosebire de Bulgaria, România va fi monitorizată în continuare

„Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluțiile prin intermediul MCV. Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții ale UE în această privință. Recomandările respective trebuie puse în aplicare dacă se dorește repunerea procesului de reformă pe calea cea bună și reintrarea pe traiectoria încheierii MCV, astfel cum se prevedea în raportul din ianuarie 2017. Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop”, conform documentului.

Comentarii


    Lasă un răspuns


    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    MainNews

    FREE
    VIEW