Raport realizat sub egida Academiei Române: România, victimă indirectă a războiului informațional
Centrul LARICS al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române a publicat, marți, 21 septembrie, un raport de cercetare privind acțiunile de dezinformare în timpul pandemiei COVID-19 și a efectelor acestora în România.
Potrivit cercetării, România este o victimă directă a războiului informațional promovat de state concurente ale Occidentului, în principal China și Federați Rusă, ci indirectă, în contextul în care instituțiile nu reușesc să își mențină credibilitatea.
O altă concluzie este legată de faptul că publicul din România continuă să aibă încredere în Uniunea Europeană. Deși nu a avut o narațiune specifică, unitară și coerentă pe durata acestei pandemii (cel puțin până la acest moment), susțin cercetătorii, și deși a fost țintă a unor mesaje strategice de decredibilizare, UE rămâne un actor perceput pozitiv în contextul acestei crize.
Înțelegerea narațiunilor utilizate de Beijing
Raportul propune o înțelegere strategică a narațiunilor de sănătate publică ale Chinei în
pandemia de coronavirus. O astfel de înțelegere apare prin decriptarea acțiunilor discursive
și non-discursive ale Beijingului din pandemia de coronavirus în raport cu doctrina China
Dream lansată de administrația Xijinping. În esență, arată sursa citată, China Dream vizează transformarea secolului XXI într-unul dominat de China, deziderat care ar putea fi atins prin mobilizare națională, modernizare preponderent socială și economică și acțiuni strategice pe plan internațional de natură să augmenteze statutul internațional al Chinei.
Raportul a demonstrat că narațiunile de sănătate publică utilizate de China în pandemia de coronavirus au avut menirea de a vinde atât pe plan intern cât și pe plan internațional „excepționalismul medical” al Chinei. În spatele acestui „excepționalism medical” se află modelul politic promovat de China, respectiv, modernizare fără democratizare.
Raportul a demonstrat că Beijingul a recurs la practici inclusive – o propagandă relativ benignă – pentru a-și promova excepționalismul medical și, concomitent, pe cel politic. Ajutorul sanitar acordat de China în prima parte a anului 2020, atât statelor metropolitane cât și acelora de la periferie, face parte din aceste practici inclusive. După ce administrația Xi Jinping a început să investească economic în state din centrul sistemului modern – în contrast evident cu administrațiile anterioare concentrate exclusiv asupra zonelor periferiale și semi-periferiale – Beijigul a acordat în 2020 și ajutor medical statelor considerate a fi în „metropolă”.
Practicile Moscovei
Potrivit raportului, narațiunile de sănătate publică ale Federației Ruse din pandemia de coronavirus au avut o componentă civilizațională. Moscova a dezvoltat practici inclusive, precum operațiunea de ajutorare internațională From Russia with love, vaccinul Sputnik V, precum și o așa-zisă excelență administrativă legată de evitarea lockdown-ului în cazul celui de al doilea val al pandemiei de coronavirus. În practicile exclusive am inclus securizările soft și hard. Cele soft se referă mai ales la discursul victimizant al Moscovei, care, într-o primă fază, deplânge neîncrederea lumii occidentale în propriile seruri anti-coronavirus, pentru ca mai apoi să eticheteze această neîncredere ca fiind un război rece împotriva umanității.
Impactul asupra României
Dincolo de impactul pe termen scurt de cultivare a comunității anti-vaxxerilor, mai arată autorii, narațiunile civilizaționale de tip autoritarist, precum cele diseminate de Federația Rusă și China, ar putea exploata clivaje importante din România.
În primul rând pe cel economico-social. România este a patra cea mai inegală țară din Uniunea Europeană, aspect cu efecte directe asupra solidarității sociale. Clivajele sociale au o importanță majoră mai ales în situațiile de criză – sau de schimbare social rapidă – când capacitatea statului de a mobiliza și direcționa resurse în punctele critice depinde de gradul de solidaritate socială, atât orizontală cât și verticală.
În al doilea rând, România are niveluri ridicate de încredere particularizată, dublate de niveluri scăzute de încredere verticală, în instituțiile publice. Aceste clivaje dintre cetățeni, precum și dintre elite și cetățeni pot fi exploatate de narațiuni strategice autoritariste în cel puțin două moduri. Pe de o parte, afectarea capacității statului de a mobiliza resurse, altfel o trăsătură răspândită a statelor care au probleme de legitimitate sistemică, arată sursa citată.
Pe de altă parte, astfel de narațiuni pot bloca procesul de democratizare prin promovarea unor modele politice autoritariste. Acestea pot exploata clivajul generațional din România. Pentru generația seniorilor din România sensul libertății nu e neapărat de tip negativ, în raport cu statul, ci mai degrabă colectiv. Adică în raport cu un alt stat sau organizație internațională. Narațiunile strategice ale Federației Ruse și ale Chinei valorifică sensul pozitiv – nu pe cel negativ, de tip occidental – al libertății.
Raportul complet este disponibil aici
Sursa foto: romania.europalibera.org
Comentarii
… [Trackback]
[…] Read More on on that Topic: mainnews.ro/raport-realizat-sub-egida-academiei-romane-romania-victima-indirecta-a-razboiului-informational/ […]
… [Trackback]
[…] Find More on that Topic: mainnews.ro/raport-realizat-sub-egida-academiei-romane-romania-victima-indirecta-a-razboiului-informational/ […]
… [Trackback]
[…] Find More Info here on that Topic: mainnews.ro/raport-realizat-sub-egida-academiei-romane-romania-victima-indirecta-a-razboiului-informational/ […]