Saturday, June 25, 2022
Jurnalism corect


RAPORT ONU: Anul pandemiei a fost marcat de creșterea nivelului de foamete în lume

By Matthew Garvey , in Stirile zilei , at 17 iulie 2021

În anul 2020 s-a înregistrat o creștere a nivelului de foamete la nivel internațional, în mare parte din cauza efectelor pandemiei de coronavirus, potrivit unui raport al Organizației Națiunilor Unite (ONU). 

Deși impactul pandemiei nu a fost încă cartografiat în totalitate, un raport al mai multor agenții ale ONU estimează că aproximativ o zecime din populația globală, până la 811 milioane de oameni, au fost subnutriți anul trecut. Cifrele arată că vor fi necesare eforturi majore pentru ca lumea să își poată atinge obiectivul de a pune capăt foametei până în 2030”, potrivit unui comunicat transmis de UNICEF.

Edițiile anterioare ale raportului deja atrăgeau atenția lumii că securitatea alimentară a milioane de oameni, majoritatea fiind copii, este în pericol.

Din nefericire, pandemia continuă să expună slăbiciunile sistemelor noastre alimentare, care amenință viețile și traiul unor oameni din lumea întreagă„, scriu conducătorii celor cinci agenții ale Națiunilor Unite în Preambulul raportului din acest an, arată sursa citată.

Cifrele unui dezastru

Nivelul foametei era în creștere la jumătatea decadei 2010-2020, dar, în mod îngrijorător, în anul 2020 foametea a crescut atât în termeni absoluți, cât și proporționali, depășind creșterea populației, arată autorii raportului. Aproximativ 9,9% din populația generală a fost subnutrită anul trecut, potrivit estimărilor.

Peste jumătate din toate persoanele subnutrite (418 milioane) trăiesc în Asia; peste o treime (282 de milioane) în Africa; și o mică proporție (60 de milioane) în America Latină și în Caraibe. Dar cea mai mare creștere s-a înregistrat în Africa, unde prevalența estimată a subnutriției de 21% din populație este peste dublul oricăreia dintre celelalte regiuni”, potrivit comunicatului UNICEF.

În general, peste 2,3 miliarde de oameni, aproximativ 30% din populația lumii, nu au avut acces pe toată durata anului 2020 la alimentație adecvată. În plus, autorii raportului arată că inegalitățile de gen s-au adâncit, în sensul că la fiecare 10 bărbați în situație de insecuritate alimentară s-au înregistrat 11 femei în aceeași situație.

Se estimează că în 2020 peste 149 de milioane de copii cu vârste sub cinci ani au fost subdezvoltați sau prea scunzi pentru vârsta lor; peste 45 de milioane cu masă musculară redusă sau prea slabi pentru înălțimea lor; și aproape 39 de milioane supraponderali. Un număr total de trei miliarde de adulți și copii nu au avut acces la un regim alimentar sănătos, în cea mai mare parte din cauza costurilor excesive. Aproape o treime din femeile de vârstă reproductivă suferă de anemie. La nivel internațional, în ciuda progreselor înregistrate în unele zone (de exemplu, mai mulți nou-născuți sunt hrăniți exclusiv cu lapte matern), lumea nu este pe drumul cel bun pentru a putea atinge vreunul dintre indicatorii pentru nutriție până în 2030”, se arată în raport.

Ce (mai) poate fi făcut

Raportul ONU îndeamnă decidenții politici din fiecare țară să recurgă la următoarele acțiuni:

„- Să integreze politici umanitare, pentru dezvoltare și menite să reconstruiască pacea în zonele de conflict – de exemplu, prin măsuri de protecție socială pentru a preîntâmpina situațiile în care familiile sunt nevoite să își vândă puținele bunuri pentru a-și putea procura alimente;

– Să extindă reziliența climatică în sistemele alimentare, de exemplu, prin a pune la dispoziția micilor fermieri asigurări care se acopere riscul climatic și finanțări bazate pe previziuni;

– Să consolideze reziliența celor mai vulnerabili în fața adversităților economice, de exemplu, prin programe de sprijin financiar sau în natură pentru a reduce impactul șocurilor similare celor generate de pandemie sau cel al volatilității prețurilor alimentelor;

– Să intervină în lanțurile de aprovizionare pentru a scădea costurile alimentelor nutritive, de exemplu, prin încurajarea plantării de culturi biofortificate sau prin înlesnirea accesului cultivatorilor de fructe și legume la piețe;

– Să combată sărăcia și inegalitățile structurale, de exemplu, prin stimularea lanțului valoric al alimentelor în comunitățile sărace prin transferurile de tehnologie și prin programe de certificare;

– Să consolideze mediile alimentare și să contribuie la schimbarea comportamentului consumatorilor, de exemplu, prin eliminarea grăsimilor industriale transesterificate și prin reducerea conținutului de sare și zahăr în lanțul de aprovizionare cu alimente sau prin protejarea copiilor împotriva impactului negativ al marketingului alimentelor”

Sursă foto; Inquam Photos / Octav Ganea

Comentarii


Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

WP Twitter Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
MainNews

FREE
VIEW