RAPORT Coface: 15% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din Europa provin de la autoturisme
Uniunea Europeană se află într-o situație delicată, având de gestionat simultan o industrie auto de vârf și îndeplinirea angajamentelor de neutralitate în ceea ce privește emisiile de carbon, conform unui raport Coface. Studiul indică faptul că autoturismele contribuie cu 15% la emisiile de gaze cu efect de seră din Europa, în timp ce sectorul auto european reprezintă 7% din PIB-ul Uniunii. La mijlocul anului 2024, autoturismele electrice constituiau doar 12,5% din totalul vânzărilor de vehicule, fiind depășite semnificativ de mașinile hibride și cele cu motoare pe combustie. Deși Alianța europeană pentru baterii a alocat 3 miliarde de euro, investițiile în lanțul de aprovizionare cu baterii sunt doar la 3% din necesar. De asemenea, obiectivul de 3,5 milioane de puncte de încărcare pentru vehicule electrice până în 2030 pare îndepărtat, în ciuda instalării a 220.000 de noi puncte de încărcare în 2024.
Interzicerea vânzării autoturismelor cu motoare pe combustie internă din 2035 este un pas major în politica de mediu a UE, având în vedere că aceste vehicule generează 15% din emisiile de gaze cu efect de seră. Totuși, eficiența acestei măsuri va depinde de capacitatea producătorilor de a se adapta la cerințele de a produce doar vehicule electrice (BEV) și de dezvoltarea infrastructurii necesare pentru a stimula adopția acestora de către consumatori, conform raportului.
Industria auto europeană, esențială pentru economia continentului, se află sub presiune din cauza cerințelor ecologice și a concurenței externe. În ciuda creșterii, vânzările de mașini electrice rămân insuficiente pentru a îndeplini obiectivul de a avea 100% vehicule electrice până în 2035. La mijlocul anului 2024, vânzările de BEV-uri erau doar 12,5%, fiind încă departe de a depăși mașinile hibride și cele cu motoare pe combustie. O mare parte din această creștere este determinată de importurile de vehicule electrice din China, care sunt adesea mai ieftine decât cele europene.
Un alt impediment în calea adoptării vehiculelor electrice este costul lor. Chiar dacă în multe țări ale UE există subvenții, acestea sunt variate și nu acoperă integral diferențele de preț față de vehiculele tradiționale.
Pe de altă parte, ascensiunea Chinei în sectorul vehiculelor electrice este rapidă. Strategia industrială a Beijingului, susținută prin subvenții substanțiale, a permis companiilor chineze, precum BYD și CATL, să devină lideri pe piața globală, acoperind toate etapele lanțului valoric, de la minerit la producția de automobile.
Guvernul chinez a investit peste 231 de miliarde de dolari în sectorul vehiculelor electrice între 2009 și 2023, consolidându-și poziția pe piața globală. În 2023, se estimează că BYD va depăși Tesla în vânzările de vehicule, iar CATL va controla 40% din producția mondială de baterii.
Această competiție din partea Chinei pune Uniunea Europeană într-o poziție dificilă, între protejarea locurilor de muncă și respectarea obiectivelor climatice. Recentul vot din 4 octombrie pentru majorarea tarifelor vamale pentru importurile de vehicule electrice chinezești a fost un semnal de alarmă, dar aceste taxe sunt insuficiente pentru a opri fluxul de vehicule din China. Pe termen lung, aceasta ar putea conduce la scăderea și mai mult a costurilor de producție, menținând astfel competitivitatea pe piața europeană.
”Ponderea importurilor din China ilustrează dificultăţile cu care se confruntă UE în îndeplinirea propriilor ambiţii în ceea ce priveşte producţia de vehicule electrice. Capacitatea industrială insuficientă, în special în minerit şi producţia de baterii, este un obstacol major. În ciuda proiectelor miniere recente, doar o mică parte din necesarul de materiale critice poate fi acoperit. În ciuda celor 3 miliarde de euro mobilizate prin intermediul Alianţei europene pentru baterii, creată în 2017, au fost realizate doar 3% din investiţiile necesare în lanţul de aprovizionare cu baterii. Acelaşi lucru este valabil şi pentru infrastructura de staţii de încărcare electrică, care este prea mică. Obiectivul de 3,5 milioane de puncte de încărcare instalate până în 2030 este încă departe de a fi atins, în ciuda celor 220.000 de noi puncte de încărcare instalate în 2024”, mai arată studiul.
”Această concurenţă din partea Chinei pune UE în faţa unei dileme strategice: cum să îşi protejeze locurile de muncă şi industria auto, îndeplinind în acelaşi timp obiectivele climatice ambiţioase stabilite pentru 2035? Votul din 4 octombrie privind majorarea în continuare a tarifelor vamale la importurile de vehicule (electrice) chinezeşti a fost un semnal de alarmă pentru Europa. Dar acest lucru nu este suficient. Suprataxele vamale aplicate sunt prea mici pentru a opri exporturile de vehicule electrice chinezeşti către Europa. Pe termen mediu, acestea ar putea chiar să îi împingă pe aceiaşi producători să îşi reducă şi mai mult costurile de producţie, deja foarte competitive, pentru a-şi menţine marjele ridicate de pe piaţa europeană”, spun reprezentanţii companiei.
UE trebuie să investească semnificativ în lanțul valoric al vehiculelor electrice și în infrastructura de încărcare, atrăgând în același timp investiții externe, în special din China, Japonia și Coreea de Sud, pentru a-și crește capacitatea de producție internă. De exemplu, BYD a început deja construcția unei fabrici în Ungaria.
”În contextul geo-economic actual, este discutabil dacă UE dispune într-adevăr de suficiente mijloace de negociere pentru a face faţă atât provocărilor industriale interne, cât şi concurenţei puternice din partea Chinei”, adaugă ei.
foto. Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii