Comisia Europeană prezintă marți, 24 mai, Raportul privind starea spațiului Schengen 2022. Este pentru prima dată când Comisia prezintă un astfel de raport, după ce anul trecut a prezentat Strategia Schengen. Acest raport face parte din inițiativa Comisiei de a consolida guvernanța Schengen printr-un exercițiu anual de raportare care prezintă starea Schengen, identificând prioritățile pentru anul următor și monitorizând progresele înregistrate la sfârșitul unui anumit an. În raport, CE solicită Consiliului UE să permită României, Croației și Bulgariei să devină parte a spațiului Schengen.

Raportul privind starea spațiului Schengen va servi drept bază pentru discuțiile membrilor Parlamentului European și ale miniștrilor Afacerilor Interne în cadrul Forumului Schengen din 2 iunie și în cadrul viitorului Consiliu Schengen din 10 iunie.

„Spațiul Schengen a unificat continentul nostru și este emblematic pentru modul de viață european. Pe parcursul anului trecut am luat măsuri decisive pentru a consolida în continuare guvernanța Schengen și pentru a restabili încrederea în acest motor esențial al economiilor noastre. Rapoartele de astăzi reflectă acest angajament de neclintit pentru a ne asigura că Schengen iese mai puternic din varietatea de provocări cu care s-a confruntat”, a declarat vicepreședintele Comisiei, Margaritis Schinas.

La rândul său, comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat că libertatea de a circula, de a trăi și de a munci în diferite state membre este foarte prețuită de europeni.

„Crizele și provocările recente au arătat că nu putem lua această libertate ca fiind de la sine înțeleasă. Vom continua să lucrăm împreună pentru a realiza prioritățile stabilite în Raportul privind starea Schengen și pentru a direcționa Agenția Europeană de Pază de Frontieră și Coastă pentru a lucra într-un mod mai eficient și mai integrat. Schengen este o responsabilitate comună care necesită angajamentul și implicarea noastră, a tuturor”, a subliniat ea.

Stadiul actual al spațiului Schengen și noile priorități

Raportul privind starea spațiului Schengen 2022 reprezintă punctul de plecare pentru noul ciclu anual Schengen. Ciclul prevede o „verificare periodică a stării de sănătate” a spațiului Schengen, permițând identificarea timpurie a problemelor pentru a asigura responsabilitatea comună și pentru a promova adoptarea de măsuri adecvate.

Discuțiile interinstituționale vor avea loc în cadrul Forumului Schengen din 2 iunie, iar deliberările politice vor urma în cadrul Consiliului Schengen din iunie. Acest proces face parte din noua guvernanță Schengen, care sporește participarea tuturor actorilor implicați în monitorizarea funcționării spațiului Schengen și în urmărirea măsurilor necesare.

Noul mecanism de evaluare și monitorizare Schengen, pe care Comisia l-a propus în iunie 2021 și care a fost adoptat recent de Consiliu, va juca un rol esențial în acest nou model de guvernanță Schengen.

Raportul stabilește o listă de acțiuni prioritare pentru perioada 2022-2023, care trebuie abordate atât la nivel național, cât și la nivel european, cum ar fi:

• punerea în aplicare a noii arhitecturi IT și a interoperabilității pentru gestionarea frontierelor,
• utilizarea deplină a instrumentelor de cooperare transfrontalieră,
• asigurarea unor controale sistematice la frontierele externe pentru toți călătorii,
• asigurarea faptului că Frontex își atinge întregul potențial al mandatului său,
• eliminarea tuturor controalelor de lungă durată la frontierele interne
• și adoptarea Codului frontierelor Schengen revizuit.

Raportul reamintește, de asemenea, importanța finalizării spațiului Schengen și solicită Consiliului să adopte deciziile care să permită Croației, precum și României și Bulgariei să devină în mod oficial parte a acestuia, având în vedere faptul că toate criteriile au fost îndeplinite. Același lucru se va aplica și Ciprului, după ce va finaliza cu succes procesul de evaluare Schengen.

Raportul prezintă, de asemenea, prioritățile rezultate în urma evaluărilor Schengen. Evaluările Schengen acoperă în prezent gestionarea frontierelor externe, cooperarea polițienească, Sistemul de informații Schengen, politicile privind vizele și protecția datelor.

Deși evaluările Schengen din ultimii ani au demonstrat că, în general, statele membre pun în aplicare în mod adecvat normele Schengen, există unele domenii în care se pot aduce îmbunătățiri. Acest lucru demonstrează că mecanismul de evaluare este eficient și conduce la consolidarea continuă a spațiului Schengen.

Sunt necesare eforturi suplimentare, în special în domeniul Sistemului de informații Schengen. Într-adevăr, într-un spațiu fără controale la frontierele interne, este indispensabilă o cooperare polițienească solidă între statele membre, împreună cu o punere în aplicare eficientă a sistemelor de informații la scară largă, în special a Sistemului de Informații Schengen, precum și politici eficiente în materie de returnare și de vize comune.

În paralel cu Raportul privind starea Schengen, Comisia consultă, de asemenea, instituțiile cu privire la viitoarea politică strategică multianuală pentru gestionarea integrată a frontierelor europene și prezintă un raport privind punerea în aplicare a obligației pe care o au statele membre de a efectua controale sistematice la frontierele externe ale UE.

Viitorul gestionării integrate a frontierelor europene

Prin documentul de politică prezentat astăzi, Comisia inițiază o consultare cu Parlamentul European și Consiliul privind viitorul gestionării integrate a frontierelor.

Documentul lansează ciclul strategic multianual de politică pentru gestionarea integrată a frontierelor europene, care va ghida modul în care toți actorii din cadrul Gărzii Europene de Frontieră și de Coastă vor acționa în următorii cinci ani.

Acesta stabilește calea de urmat reflectând asupra principalelor elemente ale gestionării integrate a frontierelor. Printre acestea se numără:

• controlul frontierelor;
• căutarea și salvarea;
• analiza riscurilor;
• cooperarea interinstituțională, a UE și internațională;
• returnarea;
• drepturile fundamentale;
• cercetarea și inovarea;
• educația și formarea.

Aceasta va conduce la o comunicare de stabilire a politicii strategice multianuale pentru gestionarea integrată a frontierelor europene, care va fi adoptată până la sfârșitul anului 2022.

Controale sistematice la frontierele externe ale UE

Comisia publică, de asemenea, raportul privind punerea în aplicare a articolului 8 din Codul Frontierelor Schengen, conform căruia statele membre au obligația de a efectua verificări sistematice în bazele de date relevante cu privire la toate persoanele care trec frontierele externe ale UE, inclusiv persoanele care beneficiază de dreptul la liberă circulație. Această măsură a fost menită să consolideze securitatea internă a UE în urma constatărilor potrivit cărora cetățeni ai UE se numără printre luptătorii teroriști străini care se întorc în UE.

Raportul prezentat Parlamentului European și Consiliului analizează punerea în aplicare și impactul acestor verificări sistematice. Acesta concluzionează că aplicarea controalelor sistematice a umplut un gol important în materie de reglementare, în ciuda provocărilor cu care se confruntă statele membre în punerea în aplicare a acestor norme.

Comisia intenționează să abordeze aceste provocări și să sprijine statele membre în cadrul viitoarei revizuiri a Manualului practic pentru polițiștii de frontieră, care este utilizat de autoritățile competente din statele membre atunci când efectuează controale la frontieră asupra persoanelor.

Etapele următoare

Rapoartele adoptate astăzi vor contribui la următorul Forum Schengen din iunie. Viitorul Consiliu Schengen va fi ocazia pentru miniștri de a aproba prioritățile de politică identificate în Raportul privind starea Schengen. O implicare politică sporită, bazată pe dialog și monitorizare periodică, va asigura punerea în aplicare a priorităților pentru spațiul Schengen.

Din acest motiv, Comisia invită statele membre și agențiile UE să ia măsurile necesare pentru a realiza aceste priorități și să întreprindă acțiunile de monitorizare necesare.

De asemenea, Comisia invită Consiliul Schengen din iunie să aprobe elementele-cheie ale noului model de guvernanță Schengen și prioritățile pentru 2022-2023. Comisia va însoți îndeaproape acest proces, atât la nivel politic, cât și la nivel tehnic, și va prezenta un raport privind progresele înregistrate și acțiunile de monitorizare la sfârșitul ciclului anual.

Context

Propunerile de astăzi completează eforturile continue ale UE de îmbunătățire a funcționării și guvernanței generale a spațiului Schengen. Spațiul Schengen fără controale la frontierele interne este o realizare istorică a integrării europene. De la punerea bazelor sale în 1985, acesta a schimbat realitatea cotidiană a milioane de oameni.

Aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-un stat Schengen și lucrează în alt stat. Oamenii și-au construit viața în jurul libertăților oferite de spațiul Schengen, 3,5 milioane de persoane traversând zilnic între statele Schengen. În iunie 2021, Comisia a prezentat Strategia Schengen, care face bilanțul provocărilor cu care s-a confruntat zona în ultimii ani și stabilește o cale de urmat pentru a face spațiul Schengen mai puternic și pentru a institui o guvernanță Schengen solidă.

Foto: Inquam Photos/Costin Dinca

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp