Raport al Consiliului Europei: Tratamente inumane și neglijență în spitalele de psihiatrie din România

Un raport recent publicat de Comitetul pentru prevenirea torturii (CPT) din cadrul Consiliului Europei (CoE) aduce acuzații grave la adresa sistemului românesc de sănătate mintală. Potrivit documentului, în spitalele de psihiatrie și cu măsuri de siguranță din România persistă condiții degradante, practici inumane și o neglijență sistemică care în unele cazuri ar putea constitui încălcări ale articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ce interzice tortura și tratamentele inumane sau degradante.

Raportul, publicat miercuri, este rezultatul unei vizite efectuate în România în anul 2024, și face apel la autoritățile române pentru măsuri urgente și sistemice.

Delegația CPT a efectuat vizite de monitorizare la Spitalul de Psihiatrie Săpoca (ultimul control în 2014) și la Spitalul Pădureni-Grajduri (vizitat ultima dată în 2022) și vizite inițiale la spitalele psihiatrice cu măsuri de siguranță din Jebel și Ștei.

Scopul a fost de a evalua atât condițiile de trai și tratamentul pacienților, cât și implementarea recomandărilor formulate anterior.

CPT afirmă că a primit numeroase mărturii credibile și coerente despre maltratări fizice comise de personalul auxiliar în spitalele din Pădureni-Grajduri, Ștei și Săpoca.

Raportul notează o problemă gravă de neglijență sistemică, după ce opt pacienți au murit prin sufocare cu alimente în ultimii trei ani, în trei dintre cele patru spitale vizitate. CPT subliniază că acești pacienți nu au fost corect identificați ca fiind la risc, iar personalul nu a luat măsurile necesare pentru a preveni astfel de tragedii.

CPT critică dur:

• Supraaglomerarea cronică din spitale – exemplu: la Spitalul Pădureni-Grajduri, 78 de pacienți împărțeau paturi, în ciuda avertismentelor din 2022.

• Condițiile materiale – în unele cazuri, „carcerale”, neadecvate unui spațiu medical.

• Lipsa de personal calificat, care duce la imposibilitatea de a oferi tratament și supraveghere adecvată. Această situație favorizează inclusiv:

  • Recursul excesiv la izolare,

  • Aplicarea de măsuri restrictive și de imobilizare fizică sau chimică.

În unele unități, nivelul de personal este atât de redus încât poate pune în pericol siguranța pacienților și a angajaților.

Consiliul Europei menționează că autoritățile române au transmis un răspuns detaliat privind acțiunile întreprinse sau planificate pentru a aborda deficiențele semnalate.

De asemenea, România urmează să implementeze reforme în cadrul Strategiei Naționale de Sănătate 2023–2030, precum și printr-un Plan Național de Acțiune dedicat sănătății mintale, care prevede extinderea serviciilor comunitare de sănătate mintală.

Totuși, gravitatea concluziilor raportului indică faptul că este nevoie nu doar de măsuri punctuale, ci de o schimbare profundă de sistem, în care respectarea drepturilor omului și a demnității pacienților să devină o prioritate reală.