PSD a găsit țapii ispășitori pentru pierderea procesului privind Roșia Montană
Oricine, numai noi nu. Aceasta pare să fie deviza PSD în aceste zile cu privire la cazul Roșia Montană. Reprezentanții partidului au transmis luni un comunicat în care îi acuză pe foștii premieri, Ludovic Orban și Dacian Cioloș, USR, dar și pe fostul ministru al culturii, Corina Șuteu, că au susținut includerea zonei în patrimoniul UNESCO, decizie care din perspectiva social-democraților ar duce la pierderea procesului de către statul român.
Tribunalul de arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) urmează să pronunțe o decizie în litigiul intentat statului român de către compania canadiană Gabriel Resources, cea care ar fi trebuit să exploateze zăcămintele de aur de la Roșia Montană. Potrivit informațiilor noastre, tendința este în acest moment ca România să piardă judecata, ceea ce ar însemna că va fi obligată la plata unor despăgubiri de peste 2 miliarde euro.
„Cioloș a știut foarte bine că prin acea decizie a încălcat un angajament asumat de statul român și că toți contribuabilii din România ar putea fi obligați să plătească daune uriașe, cu un impact negativ uriaș asupra economiei naționale. Sub acest aspect, Dacian Cioloș se face vinovat de subminarea economiei naționale și se descalifică definitiv pentru orice funcție de demnitate publică. Cioloș nu mai poate cere votul cetățenilor pe care i-ar putea condamna, prin deciziile sale, la plata unor prejudicii uriașe! La fel de vinovat este și premierul Orban care a dispus reluarea procedurii de înscriere în Patrimoniul UNESCO, după ce Guvernul PSD solicitase întreruperea procedurii până la soluționarea litigiului”, a transmis PSD.
Cum s-a ajuns aici
Povestea exploatării aurului de la Roșia Montană de către firma Gabriel Resources debutează la sfârșitul anilor 90 și începutul anilor 2000. Potrivit Rise Project, care a publicat documente în acest sens, licența de exploatare a aurului a fost acordată în 1999 către companiei statului Minvest, fără licitație, iar un an mai târziu, a ajuns, tot fără licitație, la compania privată Roșia Montană Gold Corporation, cea la care Gabriel Resources deținea aproximativ 80% din acțiuni, restul fiind ale statului român.
Statul român a dat cu piciorul unei afaceri de miliarde de dolari
În anul 2000, RMGC a început în zonă primele studii de teren, iar în 2006 compania a depus raportul pentru obținerea acordului de mediu. Potrivit documentației tehnice, publicată în presa de la acea vreme, la Roșia Montană există aproximativ 286 tone de aur ce pot fi exploatate, din care s-ar fi putut obține o cantitate netă de 244 tone de aur. Estimările RMGC arătau că proiectul ar fi adus în jur de 5,3 miliarde de dolari în economia României, din care 2,3 miliarde de dolari ca beneficii directe și 2,9 miliarde de dolari ca încasări ale furnizorilor și angajaților români.
În anul 2013, în contextul în care guvernul condus de Victor Ponta trebuia să decidă începerea exploatării, câteva mii de cetățeni au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva unei asemenea decizii. Ei erau nemulțumiți de metoda de extragere aleasă, care ar fi presupus utilizarea a aproximativ 250.000 tone de cianură.
Ponta, în 2013: Ca deputat voi vota împotriva proiectului Roşia Montană, dar ca prim-ministru trebuie să atrag investiţii
În zadar au încercat să explice susținătorii proiectului că aceeași tehnologie este folosită în mine din SUA, Noua Zeelandă, Canada, Italia, Finlanda, Spania sau Suedia, iar, în final, guvernul a cedat și a mutat responsabilitatea către Parlament. În iunie 2014, pe fondul presiunii publice, legislativul de la acea vreme, din care făcea parte Victor Ponta, dar și actualul premier, Marcel Ciolacu, a respins aproape în unanimitate proiectul de modificare a Legii minelor, cel care ar fi permis exploatarea.
„O să fiu sincer şi o să vă spun că eu, ca deputat, o să votez împotrivă, dar pe de altă parte, ca prim ministru, nu am dreptul… (…) acum ştiu mult mai bine ce am de făcut: (…) în primul rând să fac o administraţie necoruptă şi mai performantă şi în al doilea rând să deschid România pentru tot ce înseamnă investiţii din toată lumea, fie că vorbim de energie. De Roşia Montană, sigur, s-a vorbit mai mult, pentru că e un proiect cunoscut, dar eu vreau să promovăm legea minelor”, afirma Victor Ponta, în iunie 2013, potrivit Agerpres.
Ulterior, în iulie 2015, Gabriel Resources a acționat în judecată statul român pentru a cere despăgubiri.
Ajuns în fruntea guvernului în decembrie 2015, Dacian Cioloș, un critic al proiectului, a demarat procedurile pentru includerea zonei de la Roșia Montană în patrimoniul UNESCO, ceea ce s-a și întâmplat în iulie 2021. Acum, în contextul unei iminente decizii a tribunalului de arbitraj, Marcel Ciolacu a acuzat că tocmai această decizie ar cauza pierderea litigiului.
Comentarii