Proiectul pensiilor speciale, dezbătut în comisiile Senatului. Cinci mari schimbări pentru magistrați și militari

Comisiile juridică şi de muncă ale Senatului dezbat, luni, 27 martie,  proiectul de lege al Guvernului privind reducerea cheltuielilor cu pensiile de serviciu, potrivit ordinii de zi ale publicate pe site-ul instituţiei.

Proiectul de lege al pensiilor speciale  vizează reducerea cheltuielilor cu pensiile şi indemnizaţiile de serviciu, obiectiv  inclus în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Termenul de adoptare tacită a proiectului de lege în Senat se împlineşte pe 31 martie. Principalele amendamente formulate de partidele politice la legea pensiilor speciale vizează:

• impozitarea cu 15% pentru partea de necontributivitate a pensiilor speciale (Comisia Europeană  solicită 30% )
• cumulul de pensii speciale se elimină
• la pensiile militarilor vor fi eliminate cinci sporuri
• magistrații din CSM nu se mai pot pensiona după un singur mandat
• pensiile se vor indexa anual cu inflația și nu cu salariul.

Comisia Europeană a solicitat României, eliminarea posibilității de pensionării anticipate la vârsta de 45 de ani, aspect care îi vizează în mod special pe magistrați și militari.

Amendamentele propuse de coaliția de guvernare nu sunt agreate de USR. Președintele acestei formațiuni politice, Cătălin Drulă,  susține că „reforma pensiilor speciale” nu respectă principiile asumate prin PNRR, iar România riscă să piardă fonduri europene din acest motiv.

USR susține că a formulat modificări la legea pensiilor speciale care aduc economii anuale de aproape 4 miliarde de lei

USR propune ca vechimea în muncă pentru acordarea pensiilor speciale să fie de minimum 35 de ani, cu excepția celor care au lucrat în condiții grele sau cu risc de vătămare. În ceea ce privește indexarea pensiilor speciale, Cătălin Drulă spune că partidul pe care îl reprezintă dorește ca aceasta să fie direct proporțională cu sistemul contributiv.

„Pentru pensiile speciile, care nu sunt militari şi magistraţi – abrogare şi recalculare, pentru cei aflaţi în plată, baza de calcul fiind întreaga carieră. Pentru pensiile magistraţilor, ca să respectăm şi deciziile CCR, până nu se îndeplinesc condiţiile de pensionare din sistemul contributiv, nu mai primesc pensie acei magistraţi. Pot să revină în profesie şi asta rezolvă şi criza de personal”, a menționat Cătălin Drulă, pentru Europa FM. Liderul USR a mai adăugat că aceste propuneri la legea pensiilor speciale pot aduce economii anuale la bugetul de stat de aproape 4 miliarde de lei.

În ceea ce privește beneficiile militarilor, reprezentanții PSD susțin că nu se justifică reducerea acestora, având în vedere importanța activității lor, mai ales în contextul geopolitic actual.

În acest sens, s-a exprimat și europarlamentarul Mihai Tudose. „În toate ţările membre NATO militarii au statut special, nu pensii speciale, pensii militare. (…) Aşa e în toată lumea. Nu compari militarul cu nimic. Marea deosebire este că omul ăsta, care are o haină militară pe el, moare pentru ţară, s-a angajat şi îşi asumă chestia asta”, a spus Tudose, potrivit DIGI TV. 

Ce reprezintă, de fapt, pensiile speciale

Potrivit legislației în vigoare, în România, primesc pensie specială magistrații, militarii, polițiștii, jandarmii, pompierii, spionii, parlamentarii, primarii, diplomații, aviatorii, angajați ai Curții de Conturi.

La acest moment, pensiile speciale nu sunt calculate în funcție de  contributivitate,  precum  celelalte pensii, Astfel, Cuantumul pensiei poate ajunge la 102% din salariu,  deoarece pensia se calculează într-un mod avantajos, bazat pe media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate. Totodată, militarii și magistrații militari au avut posibilitatea de a  cumula pensiile din cele două sisteme(militar și Justiție), încasând venituri nete substanțiale.

România are de plată peste 150 000 de pensii speciale, iar cea mai mare dintre acestea ajunge la 74 000 de lei.

Forma legii pensiilor speciale adoptată de Senat nu este, însă, decisivă, Camera Deputaților este for decizional, iar dezbaterea finală va avea loc, marți, 28 martie.

Sursă foto: Inquam Photos / George Călin