🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Instituțiile publice pot refuza comunicarea informațiilor de interes public, dacă acestea sunt solicitate cu rea-credință, se arată într-un proiect de lege inițiat de patru deputați PSD. Florin Roman, liderul deputaților liberali, susține că PNL nu va vota acest proiect, după ce a anunțat că își va retrage semnătura de pe inițiativa legislativă, potrivit news.ro.

Deputații PSD Claudiu-Augustin Ilișanu, Vlad Bonteaz, Eliza-Mădălina Ștefănescu și Geoerge-Gabriel Vișan au depus la Senat, în procedură de urgență, un proiect de lege care prevede ca instituțiile publice să poată refuza motivat comunicarea informațiilor de interes public.

Printre motivele pentru care instituțiile publice pot refuza comunicarea informațiilor de interes public, se numără „solicitarea cu rea credință”.

Florin Roman, semnătură retrasă de pe inițiativa legislativă

Liderul deputaților PNL, Florin Roman, semnase inițial propunerea legislativă, dar a afirmat, vineri, că își va retrage semnătura și că liberalii nu vor vota proiectul de lege.

„Am depus azi o solicitare in scris de retragere a semnăturii de pe un proiect de lege iniţiat de o colega deputat, care viza reglementări in cazul legii 544, privind liberul acces la informaţii de interes public. Am primit semnale de la oameni de buna credinţa, ca in forma propusa de iniţiator poate naşte interpretări abuzive, şi din acest motiv nu am dorit sa las nici un fel de interpretare. Nu doar ca am retras, dar nici nu vom vota proiectul, din motivele expuse mai sus.Ca fost jurnalist sunt un adept al liberului acces la informaţii de interes public. Cât despre partea politica, înţeleg ca orice dezbatere in perioada campaniei electorale, nu este posibila, totul fiind ţintit pe atacuri, fără legătura cu subiectul”, a declarat, vineri, Florin Roman, printr-un comunicat de presă.

PSD nu susține proiectul legislativ

PSD nu ar susține inițiativa legislativă, iar semnatarii social-democrați o să își retragă semnătura, această lege nefiind o prioritate pentru social-democrați, potrivit unor surse politice din partid, citate de Agerpres.

Ce susțin inițiatorii legii

Inițiatorii legii susțin că actuala formă a legii 544/2001 ar fi absurde, deoarece anumite ONG-uri ar solicita arhive de mii de pagini de documente pe mai mulți ani.

„Dau prilejul diverşilor ONG-isti care, sub pretextul că sunt în scopul pentru asigurarea respectării dreptului cetăţeanului, solicită nu doar simple documente ce constituie informaţii publice, ci întregi arhive de mii de pagini de documente pe mai mulţi ani. Primăriilor le cer, le vor pe e-mail scanate. Neexistând nici o limitare în acest sens şi fiind conştienţi că nu au pentru ce să răspundă, ba chiar mai mult nici nu sunt obligaţi la o adică să semneze cererea”, potrivit expunerii de motive.

Aceștia au mai precizat că personalul din instituțiile publice ar fi pus la dispoziția oricui.

„Se poate uşor observa ca în fapt prin aceste prevederi absurde, autorităţile publice prin personalul lor sunt puse practic la dispoziţia oricui, sunt obligate să preia cereri de la «NIMENl» fără semnatură, sunt obligate să lucreze pentru «NIMENI» întrucât cererea nefiind semnată evident că solicitantui înscris în ea poate să nu-şi asume nicio răspundere cu privire la respectivul document, şi totodată în final autorităţile publice sunt obligate să trimită răspunsul concret şi toate informaţiile solicitate către acelaşi «NIMENl» pe adrese de e-mail indicate, care la fel de bine pot fi adrese de e-mail fictive, neexistând nicio confirmare de primire pe care autoritatea să o poată folosi într-un eventual proces. La fel de bine solicitantui poate afirma ca nu a primit informaţia, ştiut fiind faptul că adresele de e-mail sunt personale şi nu pot fi verificate”, a mai precizat sursa citată.

Ce modificări ar urma să aducă propunerea legislativă:

În cazul în care o persoană adresează aceleiaşi instituţii publice sau autorităţi mai multe solicitări de informaţii, sesizând aceeaşi problemă, acestea se vor conexa, solicitantul urmând să primească un singur răspuns care trebuie să facă referire la toate solicitările primite;

Dacă după trimiterea răspunsului se primeşte o nouă solicitare de la aceeaşi persoană ori de la o autoritate sau instituţie publică greşit sesizată, aceasta se clasează, făcându-se menţiune că s-a răspuns;

Dacă solicitarea cuprinde termeni nereverentiosi, insulte sau calomnii, se clasează.

În cazul în care solicitarea de informaţii implică realizarea de copii de pe documentele deţinute de autoritatea sau instituţia publică sau alte servicii suplimentare, costul serviciilor de copiere, de scanare, de anonimizare a datelor cu caracter personal, de căutare şi identificare a documentelor în arhivă precum şi orice alte operaţiuni necesare este suportat de către solicitant, în condiţiile prezenţei legi; dacă informaţiile solicitate se află deja pe site-ul web a instituţiei, răspunsul va cuprinde doar indicarea locului unde pot fi găsite acestea, iar în cazul în care volumul informaţiilor solicitate depăşeşte 50 de pagini, autoritatea poate refuza transmiterea acestora.

Autoritatea sau instituţia publică are dreptul să refuze motivat comunicarea informaţiilor solicitate în condiţiile în care acestea conţin date cu caracter personal ce nu pot fi anonimizate ori în condiţiile în care aceste informaţii sunt solicitate cu rea-credinţă, încălcând dispoziţiile referitoare la buna-credinţă prevăzute în Constituţie şi legile în vigoare;

De asemenea, în cazul în care informaţiile solicitate fac trimitere la contracte care cuprind clauze confidenţiale ce ar putea pune în pericol activilatea unor firme sau dacă există un proces pe rol, iar informaţiile ar putea cauza uneia dintre părţi în judecarea echitabilă a cauzei, acestea nu se pun la dispoziţia solicitantului.

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp