Problemele întâmpinate de DIICOT, în combaterea fenomenului de trafic de persoane: Procurorii investighează chiar și 100 de cauze în același timp

Rareș Petru Stan, procurorul-șef al Serviciului de Combatere a Traficului de Persoane din cadrul DIICOT, a vorbit vineri, 22 octombrie, în cadrul dezbaterii „Împreună împotriva traficului de persoane”, despre problemele cu care se confruntă parchetul specializat în combaterea fenomenului.

Procurorul-șef al structurii înființate în cursul anului 2021 la nivelul DIICOT a scos în evidență că parchetul se confruntă cu un deficit de resursă umană și materială, pe fondul căruia se mai adaugă numărul mare de dosare penale înregistrate.

„Traumele suferite de victimele traficului de persoane produc efecte asupra persoanelor implicate în prevenirea și combaterea acestui fenomen. E un domeniu evitat, vă dau exemple: am constatat că există un deficit de resurse umane, respectiv procurori și polițiști implicați în lupta împotriva traficului de persoane. Am identificat situații în care, la o populație de aproximativ 1 milion de cetățeni sau la nivelul unui birou teritorial, își desfășoară activitatea 2 polițiști dedicați în combaterea traficului de persoane, alături de 1 sau 2 procurori”, a declarat Rareș Petru Stan, în cadrul celei de-a VII-a ediții a dezbaterii „Împreună împotriva traficului de persoane: Provocări ale României în lupta împotriva traficului de persoane”, organizată de Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică (ECLER).

O altă problemă identificată de procurorul Rareș Petru Stan este încărcătura dosarelor de pe rolul DIICOT.

„La serviciul de Combatere a Traficului de Persoane erau înregistrate, la începutul lunii octombrie, 195 de dosare. Am identificat situații în care procurorii DIICOT instrumentează chiar și 100 de cauze în același timp”, a precizat procurorul DIICOT.

DIICOT arată că sunt necesare investiții în aparatură tehnică de specialitate, lucru ce i-ar ajuta pe procurori să pună în executare mandatele de supraveghere și să realizeze anchete în mediul digital.

Procurorul-șef al secției specializate pe combaterea traficului de persoane a mai precizat că este nevoie de o clarificare a competențelor pe care parchetele o au în ceea ce privește acest tip de infracțiuni.

Dacă DIICOT are competența exclusivă de a investiga doar infracțiunile comise de un grup infracțional organizat, parchetelor locale le revine competența de a ancheta acest tip de infracțiuni în cazul în care nu sunt comise de un grup infracțional.

„În practică găsim situații în care atât DIICOT, cât și parchetele locale, înregistrează dosare în care este investigată aceeași faptă care, însă, e încadrată diferit. Această realitate e cauzată de modalitatea de definire a formei agravante a infracțiunii de proxenetism”, susține procurorul Rareș Petru Stan.

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea