Președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea „2 Mai” / Traficanții de droguri de mare risc nu mai scapă de executarea pedepsei cu închisoarea
Președintele Klaus Iohannis a promulgat miercuri, 20 martie, legea „2 Mai”, cea care exclude posibilitatea ca traficanții de droguri de mare risc să primească pedepse cu suspendare.
„Mi-am dorit tare mult ca Legea 2 Mai să fie votată de Parlamentul României şi astăzi s-a întâmplat. Ce aduce nou? Faptul că traficanţii de droguri de mare risc nu mai pot primi pedepse cu suspendare.
Nu poţi să vinzi heroină sau cocaină, să distrugi vieţi, şi după să umbli liber pe străzi. Locul traficanţilor este la închisoare. Nu mai avem voie să asistăm la încă o tragedie ca cea de la 2 Mai.
Să fie clar – avem nevoie de legi de partea victimelor, pentru că trebuie să ne protejăm tinerii de traficul de droguri”, a afirmat Alina Gorghiu, într-un mesaj video postat pe Facebook, după ce iniţiativa legislativă a fost adoptată, decizional, de către Camera Deputaţilor.
Traficul de droguri de mare risc se pedepsește cu închisoarea de la 5 la 12 ani.
De asemenea, legea promulgată prevede majorarea pedepselor de la doi la șapte ani la trei la 10 ani de la închisoare pentru operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive.
Pe 20 noiembrie 2023, Senatul a adoptat proiectul, în calitate de prim for sesizat, iar votul Camerei Deputaților a fost decizional, în plenul din 5 martie.
Ce sunt „substanțele susceptibile de a avea efecte psihoactive”
Conform legislației din România, substanțele susceptibile de a avea efecte psihoactive sunt reglementate de Legea nr. 194/2011 privind combaterea producerii și traficului ilicit de droguri. Această lege definește substanțele psihoactive ca fiind „substanțele, plantele, ciupercile sau combinațiile acestora (…), susceptibile să aibă efecte psihoactive, asemănătoare celor determinate de substanțele sau preparatele stupefiante ori psihotrope, plantele sau substanțele aflate sub control național”.
Concret, substanțele susceptibile de avea efective psihoactive sunt drogurile create în laborator, cunoscute și sub denumirea de „droguri sintetice”, fabricate astfel încât să ofere efecte psihoactive, dar fără a intra sub incidența legii. Ele sunt produse într-un mod care le face să evadeze regulile legale, ceea ce le face greu de controlat de către autorități.
De-a lungul timpului, autoritățile au fost nevoite să modifice legea pentru a ține pasul cu cu apariția noilor substanțe sintetice cu efecte psihoactive și pentru a le include în listele substanțelor interzise sau controlate.
„Noile substanțe psihoactive (NSP) (…) se află pe primul loc în topul celor mai consumate droguri ilicite din România, preferate în special de tineri. Consumul acestor substanțe debutează de la vârste fragede, provocând consecințe severe asupra creșterii și dezvoltării umane.
Cea mai mică vârstă de debut declarată a consumului de substanțe psihoactive este de 12 ani.
Noile substanțe psihoactive (NSP) sunt substanțe chimice realizate în laboratoare clandestine, care produc efecte mult mai grave asupra sănătății decât drogurile tradiționale.
NSP-urile au fost dezvoltate pentru a produce efecte psihoactive, fără a intra sub incidența legii. Dată fiind dinamica lor de apariție și având în vedere substanțele din componența lor, acestea nu se află sub control național (…)
Prețul acestor substanțe este mult mai accesibil comparativ cu cel al drogurilor de mare risc, ceea ce le face să devină o idee atractivă de experimentat pentru copii și tineri”, se arată în expunerea de motive a Legii „2 Mai”.
Şase noi substanţe, pe lista drogurilor de mare risc
Guvernul a adoptat la începutul lunii martie un proiect de lege în baza căruia şase noi substanţe sunt introduse pe lista drogurilor de mare risc. Purtătorul de cuvânt al Executivului a menţionat că proiectul va fi transmis Parlamentului, cu solicitarea de a fi analizat şi votat în procedură de urgenţă, având în vedere „preocuparea comună a Executivului şi Parlamentului de a preveni şi combate” consumul şi traficul de droguri.
Potrivit ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, este vorba despre substanțele susceptibile de a avea efecte psihoactive: 2-methyl-AP-237, etazene, etonitazepyne, protonitazene, ADB-BUTINACA și alpha-PiHP.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii