Boris Johnson, care și-a dat recent demisia de la șefia Partidului Conservator și care urmează să fie înlocuit și din funcția de prim-ministru al Marii Britanii, ar fi susținut de liderii conservatori să preia funcția de secretar general al NATO, în momentul în care mandatul lui Jens Stoltenberg va ajunge la final, notează presa din Marea Britanie.

Cotidianul Express citează mai mulți miniștri din guvernul britanic care susțin că, în ciuda criticilor venite din plan intern, Boris Johnson este privit drept un lider capabil să conducă NATO pe fondul crizei generate de invazia rusă în Ucraina.

„Înțelegerea pe care o are asupra politicilor europene, relația lui cu aliații de pe continent și modul în care a protejat suveranitatea Ucrainei îl transformă într-un vârf de lance capabil să îndrume continentul în această perioadă a provocărilor, conflictelor și schimbărilor”, l-a descris un ministru britanic pe actualul premier.

Pe lângă susținerea pe care ar avea-o din tabăra conservatorilor, numirea lui Boris Johnson la șefia NATO ar fi susținută inclusiv de oficialii ucraineni.

„Ar fi persoana potrivită să îl înlocuiască pe Jens Stoltenberg, întrucât înțelege dificultățile pe care le înfruntă NATO și Occidentul. Va susține întotdeauna Ucraina în lupta noastră împotriva Hitler-ului Secolului XXI și va susține membrii NATO și obiectivele Alianței”, a transmis parlamentarul ucrainean Oleksii Goncharenko.

The Telegraph, în schimb, arată că o posibilă numire a lui Boris Johnson la șefia NATO ar putea fi blocată de președintele Franței, Emmanuel Macron, întrucât secretarul general trebuie ales prin votul unanim al statelor membre.

Pe fondul tensiunilor dintre NATO și Federația Rusă și la o lună de la debutul invaziei ruse în Ucraina, mandatul lui Jens Stoltenberg la șefia NATO a fost prelungit cu încă un an și va expira pe 30 septembrie 2023.

La începutul anului, presa internațională susținea că printre posibilii înlocuitori ai lui Stoltenberg s-ar afla Theresa May, fost prim-ministru britanic, premierul olandez Mark Rutte, premierul Estoniei, Kaja Kallas sau Angela Merkel, fost cancelar german.

„La finalul zilei, Washington-ul decide”, sublinia un ministru european, citat de France24.

Totodată, surse citate de DPA notau că pe lista scurtă s-ar afla inclusiv președintele Klaus Iohannis, al cărui mandat ajunge la final în anul 2024.

Întrebat, în ultima conferință de presă susținută, dacă ar fi interesat să preia șefia NATO, Iohannis nu a exclus acest lucru.

„Dacă mi s-ar face o astfel de propunere, aș evalua-o și aș face o declarație publică”, a fost răspunsul lui Iohannis.

Sursă foto: Inquam Photos / George Călin

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp