Premierul Ilie Bolojan anunță reforma companiilor de stat. 266 de întreprinderi generează pierderi de 2,5 miliarde de lei

Premierul Ilie Bolojan a declarat, marţi, despre reforma companiilor de stat, că în perioada următoare, toate ministerele vor prezenta datele privind companiile din subordine. El a anunţat, printre măsurile vizate, reducerea numărului de membri şi plafonarea câştigurilor, dar şi indicatori de performanţă revizuiţi, iar şefii companiilor care nu vor accepta aceste noi condiţii vor trebui să plece.

”Un aspect important de bună guvernare este gestionarea corectă a companiilor de stat din România. Şi având în vedere că gestionarea acestor companii are un impact economic foarte important, în anumite zone, cum este cea de energie având un impact foarte mare, sau în alte zone, fiind actori relevanţi, orice câştig în administrarea acestora este un câştig important pentru ţara noastră şi pentru bugetul de stat. Asta înseamnă că orice reducere a subvenţiilor pe care le acordăm pentru companiile care au nevoie de subvenţii este o economie în plus”, a spus premierul într-o conferinţă de presă.

Ilie Bolojan a arătat că orice creştere a calităţii serviciilor pe care aceste companii le oferă pentru cetăţenii este un serviciu în plus, şi orice profit suplimentar pe care îl fac în reducerea cheltuielilor prin controlul costurilor înseamnă o capacitate de investiţii mai mare sau impozite care sunt încasate, suplimentate către bugetul de stat.

”Deci, buna administrare a companiilor este una dintre cele mai importante elemente care ţin de acest de-al doilea pachet. Şi vreau să-i mulţumesc domnului vicepremier Dragoş Anastasiu care a condus grupul de lucru, care a pregătit Memorandumul care va fi pe ordinea de zi a şedinţei de guvern din această săptămână şi care va pregăti modificările legislative la legislaţia privind guvernanţa corporativă în aşa fel încât să ne putem îmbunătăţi administrarea companiilor”, a mai spus premierul.

El a precizat că aceste măsuri vizează câteva aspecte importante care ţin de bună administrarea acestor companii.

”În primul rând, asigurarea transparenţei gestionării companiilor de stat. În acest sens, am convenit că în perioada următoare toate ministerile tutelare să asigure publicarea tuturor datelor care sunt necesare pentru a şti cine administrează aceste companii, ce câştiguri au, care le sunt indicatorii şi toate datele economice care dau o oglindă cât mai fidelă cu privire la cei care conduc şi în ce condiţii conduc aceste companii. Acest lucru nu cred că este o ruşine pentru cei care le conduc, ca datele să fie publice, nici în ceea ce priveşte câştigurile, nici în ceea ce priveşte performanţa şi un lucru de normalitate pe care îl vom face în perioada imediat următoare”, a anunţat premierul.

Şeful Executivului a precizat că un al doilea element de bază ţine de partea de management a companiilor, lucru care va fi rezolvat prin modificări de legislaţie, atât în ceea ce priveşte reducerea numărului de membri, dar şi în ceea ce priveşte plafonarea unor câştiguri.

”Avem o situaţie în care, abuzând, practic, de prevederi legale şi fără un control serios a modului în care managerii acestor companii şi cei care sunt parte în Consiliile de Administraţie aplică legislaţia, de la valori rezonabile de câştiguri cu care au intrat atunci când au câştigat aceste nominalizări, s-a ajuns, într-o perioadă relativ scurtă, la limitele maxime, ceea ce, pe bună dreptate a creat o nemulţumire, atât în opinia publică, dar şi în ceea ce priveşte administrarea lor propriu-zisă, pentru că, în condiţiile în care cresc foarte mult indemnizaţiile, fără ca acest lucru să se reflecte în performanţele companiilor sau în creşterea serviciilor acestora, este evident că e o măsură care abuzează, practic, legislaţia în vigoare”, a subliniat Bolojan.

Premierul a mai declarat că un element foarte important sunt indicatorii de performanţă.

”Aceşti indicatori, în următoarea perioadă, vor fi revizuiţi de către fiecare minister, în aşa fel încât să se verifice dacă indicatorii care stau la baza actualor contracte sunt relevanţi sau sunt superficiali. Cu siguranţă, în multe locuri, aceşti indicatori nu sunt relevanţi. Şi atunci vom fi în două situaţii. Sau noii indicatori vor fi acceptaţi de către cei care conduc aceste companii, ceea ce înseamnă că sunt oameni de bună credinţă care înţeleg că ceea ce a fost nu va mai fi şi trebuie să ofere un plus de performanţă în administrarea activelor statului sau, în condiţiile în care nu vor accepta aceşti indicatori, înseamnă că sunt nişte probleme legate de profesionalismul lor, de bunele lor intenţii, de dedicarea acestora şi vom uza de toate prevederile legale pe care le vom avea la dispoziţie în aşa fel încât să impunem aceşti indicatori de performanţă sau cei care nu-i acceptă să plece”, a mai spus Bolojan.

Premierul a menţionat că este nevoie de modificări de legislaţie care să întărească capacitatea agenţiei AMEPIP,  pentru ca, la finalul verii să avem o agenţie operaţională, nu doar pentru că avem un angajament prin PNRR, ci mai ales pt că buna administrare a companiilor din România este o necesitate, pentru că fiecare leu câştigat este un plus pentru bugetul naţional, pentru investiţii.

266 de întreprinderi generează pierderi de 2,5 miliarde de lei

Vicepremierul Dragoş Anastasiu a anunţat, marţi, că 266 de companii publice generează pierderi de 2,5 miliarde de lei, iar şapte dintre acestea fac pierderi de două miliarde de lei, după ce primesc subvenţii. El a precizat că pe această listă se află companii precum CFR SA, CFR Marfă, Termoenergetica, Metrorex, Electrocentrale Craiova SA, Unifarm SA.

Dragoş Anastasiu a prezentat, marţi, într-o conferinţă de presă, o situaţie legată de companiile de stat.

”În vizorul AMEPIP avem 1.326 de întreprinderi publice. Aici sunt întreprinderi care sunt fie 100% în proprietatea statului, fie statul este majoritar. Avem 1.182 la nivel local şi sunt împărţite în societăţi pe acţiuni, regii autonome şi SRL-uri şi 144 la nivel central. Deci avem 376 de SA-uri, 88 de regii autonome şi 842 de SRL-uri”, a transmis vicepremierul.

Potrivit acestuia, din 256.000 de angajaţi lucrează în toate întreprinderile publice, 173.000 sunt în 315 copmanii care au 9.6% din veniturile totale ale tuturor companiilor de stat.

Vicepremierul a anunţat că subvenţiile de la stat se ridică la 14 miliarde de lei. De asemenea, profiturile pe toate companiile sunt 15 miliarde de lei, fără subvenţii.

Vicepremierul a prezentat şi situaţia pierderilor.

”Acum, situaţia pierderilor. La nivel naţional, 266 de întreprinderi generează pierderi de 2,5 miliarde de lei, dintre care 7 companii generează pierderi de două miliarde, atenţie, după ce primesc subvenţii. E vorba de Căi Ferate CFR SA, Electrocentrale Craiova SA, Unifarm SA, Transport feroviar Marfa CFR Marfa SA, compania municipală Termoenergetica SA, Metrorex SA, Complex Energetic Valea Jiului SA, – 2 miliarde de lei. Sigur că putem să intrăm pe fiecare companie în parte, dar lucrurile acestea le veţi putea vedea începând de mâine şi pe site-ul AMEPIP”, a transmis Anastasiu.

El s-a referit şi la situaţia companiilor locale.

”Ce se întâmplă cu cele 1.182 de companii locale? 270 de SA-uri, 78 de regii autonome şi 834 de SRL-uri. În jur de 300 de companii nu au depus date financiare, deci nu ştim despre ele nimic. În jur de 250 de companii au venituri zero. Astea împreună dau 550 de companii care au fie venituri zero, fie nu ştim nimic despre ele, din cele 1.182 de companii”, a explicat vicepremierul.

Potrivit acestuia, în jur de 230 de companii, deci dintre celelalte despre care ştim câte ceva, au pierdere.

”Şi în jur de 600 de companii au până la 10 angajaţi”, a transmis Anastasiu.

Vicepremierul a explicat că avem în zona de activitate Apă-Canal 326 de companii.

”Cam jumătate pe profit, jumătate fie nu ştim de ele, fie au pierderi, 146 de compani de salubritate, dintre care doar 76 sunt pe profit, 30 sunt pe pierdere, 26 nu ştim nimic despre ele, 61 de companii de transport, dintre care 41 sunt pe profit, 10 sunt pe pierdere şi cinci nu au date financiare depuse”, a afirmat Dragoş Anastasiu.

El a remarcat o ineficienţă în zona acestor companii.

”Ce vedem per total? Că avem o ineficienţă destul de importantă în zona acestor companii, că avem o polarizare importantă, 46% din profiturile acestor companii reprezintă Hidroelectrica. Şi avem câteva companii care sunt foarte profitabile şi foarte multe companii, fie despre care nu avem cifre financiare în acest moment, fie au un profit mic sau sunt pe pierdere”, a declarat Anastasiu.

Potrivit acestuia, companiile au obligaţia să depună date financiare atât la Registrul Comerţului, ANAF, cât şi la AMEPIP.

”Şi vreau să vă spun că începând de ieri au început să curgă amenziile, până acum AMEPIP nu a amendat aceste companii şi acest lucru trebuie să se întâmple pentru că dacă nu avem disciplină nu se va face treabă”, a menţionat Anastasiu.

El a detaliat şi situaţia consiliilor de administraţie.

”Ce se întâmplă cu consiliile de administraţie? În companiile centrale, 354 de poziţii sunt provizorii. Asta este o problemă pentru statul român pe care trebuie să o rezolvăm pentru că avem ţinte şi jaloane în PNRR, să rezolvăm provizoratele.  Asta se întâmplă la 59 de companii şi 309 poziţii sunt permanente. Asta la companiile centrale. La companiile locale 493 de poziţii sunt provizorii şi 1.919 poziţii sunt permanente”, a subliniat Dragoş Anastasiu.

El a mai remarcat că avem o problemă legată de performanţă.

”Avem o problemă legată de performanţă, vă dau un singur exemplu cum putem să evaluăm acest lucru în nişte aeroporturi. Şi ne-am uitat la numărul de pasageri care trec prin acele aeroporturi prin Europa şi am comparat cu România. Şi vreau să vă spun că din această comparaţie vedem că la numărul pe care noi îl avem în România, sigur, nu vreau sa nominalizez, dar la diverse aeroporturi se poate cu mult mai puţin personal. O singură cifră, la noi 1.400 de oameni, într-unul dintre aeroporturi, în alte părţi, acelaşi număr de pasageri care trec pe acolo, 800 de oamene. În alt aeroport, 780 de oameni. Deci asta este o problemă care ţine de performanţă. Nu numai de ce se întâmplă la Comitetul Executiv sau la Consiliul de Administraţie, ci ceea ce înseamnă şi performanţa angajaţilor”, a afirmat vicepremierul Anastasiu.

”Vrem să punem un accent şi pe calitatea serviciilor pe care companiile le acordă clienţilor, clienţi interni, clienţi externi, şi să spunem că 20% ar trebui să fie ponderea pe această noţiune de calitatea serviciilor, de satisfacţia clientului, pentru că, de fapt, de acolo vin bani. Propunem criterii mai stricte pentru experţi independenţi care fac recrutarea, în aşa fel încât să profesionalizăm acest process”, a menţionat Anastasiu.