Polonia solicită aliaţilor mai multă apărare aeriană după atacul cu drone ruseşti. Balticii îndeamnă SUA să renunţe la planul de tăiere a ajutorului pentru apărare pe flancul estic

Polonia a solicitat aliaţilor din NATO sisteme suplimentare de apărare aeriană şi tehnologie anti-drone, după ce drone ruseşti au pătruns în spaţiul său aerian, notează Bloomberg, citând surse apropiate discuţiilor. Incidentul, în care Varşovia a doborât mai multe drone în timpul unui atac masiv al Federației Ruse asupra Ucrainei, marchează prima reacţie militară directă a Poloniei de la începutul invaziei ruse.

Autorităţile au raportat cel puţin 19 incursiuni aeriene, iar guvernul a invocat articolul 4 din Tratatul NATO, care declanşează consultări între aliaţi şi poate deschide calea unei reacţii coordonate.

„Avem nevoie de rachete Patriot, pentru că dronele nu sunt singura ameninţare. Avem nevoie şi de un zid anti-drone”, a declarat ministrul de externe Radoslaw Sikorski, într-o conferinţă de presă la Varşovia.

Sprijin din partea aliaților, dar limitat

Secretarul britanic al apărării, John Healey, a calificat intruziunile drept „periculoase, imprudente, fără precedent” şi a anunţat că Londra analizează opţiunile de sprijin. Una dintre acestea ar fi întoarcerea unor avioane Typhoon în Polonia, după ce fuseseră retrase acum şase săptămâni.

Premierul Donald Tusk a transmis că a primit deja „propuneri de sprijin concret” în discuţiile cu liderii din Franţa, Marea Britanie, Germania, Italia, Olanda şi Ucraina. Totuşi, aliaţii par reticenţi să redirecţioneze sisteme Patriot, considerate vitale în Ucraina. Jens Plötner, adjunct al ministrului german al apărării, a explicat: „În acest moment, aceste sisteme sunt cel mai bine poziţionate în Ucraina, având în vedere raidurile ucigaşe ale Federației Ruse.”

Un diplomat NATO a mers mai departe, sugerând că incursiunea dronelor ar fi fost intenţionată, Moscova încercând să forţeze aliaţii să îşi concentreze apărarea în Polonia, în detrimentul Ucrainei.

Trump, factor-cheie în ecuația NATO

Orice decizie suplimentară la nivelul Alianţei ar necesita consens, inclusiv sprijinul preşedintelui american Donald Trump. Acesta a discutat miercuri seară cu preşedintele polonez Karol Nawrocki, însă Casa Albă şi Pentagonul nu au comentat oficial solicitarea Varşoviei.

Cu o zi înainte, Trump le transmisese oficialilor europeni că ar putea introduce tarife comerciale drastice împotriva Indiei şi Chinei pentru a-l forţa pe Putin să negocieze – dar doar dacă şi Uniunea Europeană va urma aceeaşi strategie.

Pieţele au reacţionat imediat la tensiuni: zlotul polonez a scăzut cu 0,5% faţă de euro, iar indicele WIG20 s-a prăbuşit cu 2,6% în debutul şedinţei de miercuri.

Balticii, scrisoare de urgență către Congresul SUA

În paralel, Estonia, Letonia şi Lituania au trimis o scrisoare comună Congresului SUA, cerând menţinerea Iniţiativei de Securitate Baltică, după ce Pentagonul a anunţat posibile reduceri de fonduri pentru ţările europene de pe flancul estic.

„Recunoaştem pe deplin că resursele SUA sunt limitate. Dar fiecare dolar cheltuit pentru BSI este compensat de achiziţii de echipamente americane”, au transmis parlamentarii baltici.

De la lansarea programului, în 2018, ţările baltice au primit peste 1 miliard de dolari sprijin militar. Însă planurile administraţiei Trump vizează o repoziţionare strategică către China, cu presiuni asupra Europei să-şi sporească propriile cheltuieli de apărare.