Polonia și statele baltice se retrag din Convenția privind interzicerea minelor antipersonal

Patru state membre NATO – Polonia, Lituania, Letonia și Estonia – intenționează să se retragă din Convenția de la Ottawa, care interzice minele antipersonal, pe fondul amenințării militare reprezentate de Federația Rusă, relatează Reuters.
Retragerea din tratatul din 1997, care a fost ratificat sau la care au aderat peste 160 de state, va permite Poloniei și celor trei țări baltice să înceapă din nou stocarea și utilizarea minelor terestre.
„Amenințările militare la adresa statelor membre NATO care se învecinează cu Rusia și Belarus au crescut semnificativ”, au afirmat miniștrii apărării din cele patru țări într-o declarație comună.
Decizia planificată a fost luată pentru a permite protejarea eficientă a granițelor regiunii, a transmis ministrul lituanian al apărării, Dovile Sakaliene, într-o declarație separată. Toate cele patru state au granițe cu Federația Rusă. Polonia, Lituania și Letonia împart, de asemenea, granițe cu Bielorusia, stat aliat Federației Ruse.
Potrivit sursei citate, Polonia și statele baltice se tem că încheierea războiului din Ucraina ar putea permite Federației Ruse să se reînarmeze, fapt ce ar reprezenta o amenințare pentru securitatea acestora.
Convenția de la Ottawa din 1997 a fost unul dintre o serie de acorduri internaționale încheiate după sfârșitul Războiului Rece pentru a încuraja dezarmarea globală. Militanții anti-mine au câștigat Premiul Nobel pentru Pace în același an. Minele au ucis sau mutilat zeci de mii de civili din întreaga lume, mulți dintre ei mult timp după încheierea conflictelor.
Federația Rusă, Statele Unite, China, India și Israel nu au semnat sau ratificat tratatul.
În 2008, Convenția privind munițiile cu dispersie – arme explozive care eliberează submuniții mai mici pe o suprafață vastă – a fost adoptată. La fel ca minele terestre, acestea nu fac distincție între combatanți și civili.
Statele Unite, care nu au semnat această convenție, au transferat muniții cu dispersie Ucrainei în 2023 pentru a o ajuta să se apere împotriva Rusiei.
Finlanda ar putea adopta aceeași decizie
Alte țări ar putea urma exemplul Poloniei și al țărilor baltice în utilizarea din nou a minelor antipersonal.
Finlanda, ultima țară din UE care a semnat Convenția de la Ottawa, în 2012, a declarat că analizează posibilitatea retragerii din tratat, citând utilizarea de către Rusia a acestor arme în Ucraina ca motiv. Finlanda are o frontieră de 1.340 km cu Federația Rusă.
„Am examinat foarte atent, prin intermediul serviciilor de informații, modul în care operează Rusia în Ucraina, în special utilizarea masivă a infanteriei și, de asemenea, utilizarea masivă a minelor”, a declarat ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanen, pentru Reuters în decembrie.
La rândul său, președintele comisiei de apărare a parlamentului finlandez a declarat marți că decizia Poloniei și a țărilor baltice este „bună și înțeleaptă”.
„Este important ca toate țările NATO să își poată evalua capacitățile de apărare în conformitate cu situația actuală de amenințare”, a afirmat Jukka Kopra.
România a ratificat Convenția de la Ottawa
România este parte a Convenției de la Ottawa. România a semnat Convenția privind interzicerea utilizării, stocării, producerii și transferului de mine antipersonal și distrugerea acestora pe 3 decembrie 1997, iar ulterior a ratificat-o pe 30 noiembrie 2000. Convenția a intrat în vigoare pentru România pe 1 mai 2001.
Ca parte a angajamentelor sale, România a distrus stocurile de mine antipersonal și a implementat măsuri pentru a respecta interdicțiile impuse de tratat. România continuă să sprijine inițiativele internaționale privind dezarmarea și interzicerea armelor care pot cauza daune disproporționate populației civile.
Sursa foto: Inquam Photos / George Călin



