PNL vrea rezolvarea plângerilor împotriva magistraților pe cale administrativă. Stelian Ion acuză tergiversarea desființării SIIJ

Stelian Ion acuză lipsa voinței politice pentru a desființa Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), după ce juriștii liberali, prin vocea senatorului Iuliana Scântei, au prezentat în cadrul ședinței coaliției de luni, 30 august, o propunere potrivit căreia plângerile penale împotriva magistraților să fie rezolvate pe cale administrativă.

„Dacă până acum această opinie era în sensul în care PNL era de acord cu desființarea SIIJ oricum ar fi fost ea, în forma guvernului sau cu amendamentul UDMR, acum colegii de coaliție ne spun că sunt de acord cu desființarea SIIJ cu respectarea avizului Comisiei de la Veneția. Vestea pare una bună. Asta am susținut și noi până acum: trebuie să desființăm SIIJ, cu refacerea competențelor DNA și DIICOT, așa cum ne-am asumat în programul de guvernare”, a scris Stelian Ion, marți, 31 august, pe Facebook.

Ministrul Justiției susține că propunerea juriștilor liberali ar putea fi discutată într-un context mai larg, de exemplu în dezbaterile pe noile legi ale justiției, întrucât Comisia de la Veneția, deși amintește de plângerile penale făcute de justițiabilii nemulțumiți împotriva magistraților, nu impune rezolvarea acestei probleme drept o condiție pentru desființarea SIIJ.

„De ce această nouă temă a discuției va putea mai degrabă să temporizeze procesul de desființare a SIIJ? Pentru simplul fapt că această problemă ar fi putut fi discutată pe perioada verii, dacă cei care o invocă acum ar fi acceptat invitațiile repetate pe care le-am făcut de a ne întâlni și a mai tranșa din problemele legate de legile justiției. Avizul a fost emis în data de 5 iulie. A trebuit să treacă aproape două luni pentru a avea această interpretare a avizului Comisiei de la Veneția?”, este reacția ministrului Justiției.

Astfel, Stelian Ion consideră că propunerea PNL ar complica discuția pe tema desființării Secției Speciale, ar amâna decizia și nici nu ar garanta că UDMR renunță la amendamentul prin care propune crearea unei noi secții specializate în cadrul Parchetului General, ci ar mai adăuga o condiționare care nu este impusă de nimeni.

„Răspunsul meu este simplu, în ciuda declarațiilor agresive și necolegiale ale unor colegi din PNL: dacă vreți într-adevăr să desființăm de urgență SIIJ, haideți să o facem pur și simplu, fără alte amendamente și condiționări! Avizul Comisiei de la Veneția nu doar că susține demersul, dar acest prim pas este chiar salutat de către Comisie. Așa cum se susține și în avizul Comisiei de la Veneția, „desființarea SIIJ este doar primul pas în această reformă”. Ceilalți pași, celelalte discuții, propuneri de reformă, le putem face în contextul legilor justiției”, este concluzia ministrului.

Ce susțin liberalii

În cadrul ședinței coaliției de luni, liberalii au invocat decizia Comisiei de la Veneția, prin care forul european a dat undă verde proiectului pentru desființarea SIIJ. Senatorul Iuliana Scântei, președintele Comisiei Juridice, a cerut „upgradarea” proiectului și i-a acuzat pe membrii USR PLUS că nu ar fi citit în totalitate avizul instituției.

„Un lucru pe care nu l-a spus niciodată de la adoptarea avizului până ieri a fost cel referitor la procedura de soluționare a plângerilor șicanatorii, acele mii de petiții, pe care cetățenii nemulțumiți de soluțiile pe care le primesc în dosare, nemulțumiți de faptul că sunt urmăriți penal de un procuror, fac plângeri penale la diverse parchete sau la Inspecția Judiciară. Sunt de ordinul miilor (…)Ele nu pot fi transformate și raportate ca fiind mii de dosare penale împotriva magistraților. Plângerile împotriva soluțiilor pe care le dau magistrații nu fac obiectul unor dosare penale, decât dacă soluțiile pe care acel magistrat le-a pronunțat le-a pronunțat prin săvârșirea nu știu… a luat o mită, a săvârșit o infracțiune de trafic de influență”, a declarat Iuliana Scântei, marți, 31 august, la RFI.

În schimb, liberalii nu au venit cu o soluție concretă pentru gestionarea sesizărilor, iar discuțiile pe tema desființării SIIJ s-au blocat din nou.

Alina Gorghiu a precizat la rândul său că proiectul pentru desființarea SIIJ trebuie să elimine, pe lângă „efectele nefaste ale înființării acestei instituții”, și cauzele care au permis Partidului Social Democrat să o înființeze.

„Principiul competenței specializate după materie trebuie respectat! Dacă un magistrat face acte de corupție, competentă să facă urmărirea penală este DNA. Dacă un magistrat face acte de crimă organizată, competentă este DIICOT. Și magistrații trebuie să răspundă pentru încălcarea legii. În plus, nu putem ascunde sub preș incapacitatea de negociere a unui ministru. Și strategia permanentă de victimizare nu ține loc de soluții”, a scris Alina Gorghiu, marți, 31 august, pe Facebook.

Reacția șefului CSM

Bogdan Mateescu, președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), susține că petițiile împotriva magistraților nu ar trebui să ducă la constituirea unor dosare penale, menționând că forul european a arătat „că o procedură de soluţionare a plângerilor vexatorii ar trebui tratată ca un subiect care are nevoie urgentă de reformă”, întrucât încarcă parchetele specializate, potrivit Adevărul.

„Este real, aceste plângeri sunt numeroase, ele reprezintă o exercitare abuzivă a dreptului la petiţionare. Sunt ataşate uneori şi dosarului cauzei de către unele parti, dosar instrumentat chiar de către judecatorul reclamat, să fie sigure că judecătorul vede petiţia. Urmeaza apoi recuzări si alte proceduri. Nu se pune problema unei încălcari a Constituţiei (de altfel, Comisia de la Venetia are în vedere şi standardele  democraţiilor consolidate atunci când face recomandări, precum cea de faţă) pentru că drepturile fundamentale trebuie exercitate cu bună-credinţă şi potrivit scopului lor, iar nu deturnându-l. Astfel de plângeri, inclusiv cele care critică exclusiv raţionamentul judecătorului (imunitatea funcţională despre care vorbeşte Comisia de la Veneţia), în opinia mea, nu ar trebui să conducă la constituirea unor dosare penale”, a declarat Bogdan Mateescu, pentru Adevărul.

Președintele CSM a mai acuzat lipsa de interes în găsirea unor soluții ce să asigure garanții pentru independența magistraților.

„Raţionamentul magistratului luat singular nu ar trebui să facă obiectul analizei în proceduri penale îndreptate împotriva lui, ci exclusiv analizei judiciare prin intermediul căilor de atac. Iată o garanţie care, alături de altele, care, la fel, trebuie să nu constituie piedici în desfăşurarea procedurilor, ar fi putut conduce la o soluţie legislativă înţeleaptă care să nu adâncească falii şi care să respecte independenţa judecătorilor. Dar… se pare că nu a existat interes pentru o construcţie durabilă cât a existat pentru exerciţii de imagine”, a explicat șeful CSM.

CITEȘTE MAI MULTE AICI: Discuțiile pe desființarea SIIJ, blocate din nou în coaliție

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea