Planul de economisire al Guvernului. Cronica unui eșec anunțat – ANALIZĂ
Guvernul se confruntă cu grave probleme bugetare. Deficitul pe primele două luni a ajuns deja la 17 miliarde lei, adică peste 1% din PIB, în condițiile în care ținta pentru întreg anul este de 4,4%. Calculele făcute în Ministerul Finanțelor indică o „gaură” de circa 20 miliarde lei, sumă care nu poate fi acoperită doar prin îmbunătățirea gradului de colectare. Soluția găsită ar fi o ordonanță pentru introducerea unor măsuri de austeritate, printre care se numără și suspendarea angajărilor la stat. Propunerea este contestată vehement de sindicate, dar și de către primari. În plus, a avertizat analistul economic Adrian Negrescu, într-o declarație acordată pentru Mainnews.ro, economiile la buget ar fi mai degrabă modeste.
Măsurile propuse de către executiv sunt insuficiente pentru echilibrarea bugetului și, în plus, generează conflicte cu angajații din sectorul public, avertizează analistul economic Adrian Negrescu.
Potrivit unei variante în lucru a Ordonanţei cu măsurile de reducere a cheltuielilor la nivelul statului, consultate de News.ro, Guvernul pregăteşte suspendarea ocupării posturilor vacante în instituţiile statului, înghețarea cheltuielilor de personal la nivelul anului 2022, interzicerea cumulului pensie-salariu, dar şi stoparea oricăror achiziţii de maşini şi mobilier.
În plus, sporul de 50% pentru doctorat se va acorda doar persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul în care şi-a luat acest doctorat.
Potrivit documentului de lucru, se interzice achiziţionarea, preluarea în leasing sau închirierea de autoturisme, mobilier şi aparatură birotică.
Sindicaliștii se opun
Măsurile care îi vizează pe angajați nu sunt însă văzute cu ochi buni de sindicate. Liderii acestor organizații s-au aflat luni, 24 aprilie, la discuții cu premierul Nicolae Ciucă, pe care au încercat să-l convingă să renunțe la anumite prevederi din proiectul de act normativ.
„Ca să nu mai vorbesc de blocarea angajărilor de pe zona Ministerului de Justiţie şi nu mă refer la zona de judecători, procurori, ci mă refer strict la zona de administrare a actului de justiţie, şi aici mă refer la grefieri, penitenciare unde ştiţi bine că de ani de zile se contabilizează peste un bilion de ore suplimentare efectuate de salariaţi şi este în plin proces de derulare în momentul de faţă o operaţiune de angajare. Sunt anunţuri de angajare, s-au prezentat dosare, sunt candidaţi care vor să ocupe posturi”, a declarat Dumitru Costin, liderul Blocului Naţional Sindical.
Pe de altă parte, sindicaliștii din educație spun că se pregătesc de grevă, fiind nemulțumiți de intenția de plafonare a cheltuielilor cu salariile, dar și de interzicerea cumulului pensiei cu salariul.
Primarii spun nu
La rândul lor, primarii de orașe s-au plâns premierului că reducerea cheltuielilor va bloca activitatea din primării și ar pune în pericol proiectele europene.
„Noi doar în urma cu două săptămâni am primit de la guvern numărul de posturi aprobate pentru fiecare oraș. Acest număr de posturi a fost trimis prin prefecturi, dacă erau probleme trebuia că numărul de posturi să fie dimensionat corespunzător. Pe de altă parte, cu ceva timp în urmă aveam OUG pe echipele pentru fondurile europene”, a declarat Adrian Teban, primarul orașului Cugir și preşedinte al Asociaţiei Oraşelor din România, potrivit TVR.
„Înghețarea angajărilor nu cred că e eficientă. Se pensionează contabilul șef, nu ai voie să angajezi. Pleacă juristul, arhitectul, nu ai voie să angajezi”, a afirmat Dănuț Groza, primar Sînnicolau Mare.
Adrian Negrescu: O frecție la un picior de lemn
Măsurile propuse de către executiv sunt insuficiente pentru echilibrarea bugetului și, în plus, generează conflicte cu angajații din sectorul public, avertizează analistul economic Adrian Negrescu.
„O ordonanță imposibilă, o frecție la un picior de lemn, care nu rezolvă problema găurii din buget. Au spus că bugetul de salarii rămâne la nivelul anului 2022. Ne întrebăm ce se întâmplă cu toate creșterile de salarii acordate. Li se va lua angajaților banii înapoi? În cel mai bun caz această ordonanță face o economie de 3 miliarde lei”, a explicat Adrian Negrescu pentru Mainnews.ro.
Întrebat dacă este posibilă introducerea de noi taxe care să genereze efecte în acest an, Adrian Negrescu susține că o variantă ar putea fi o așa-numită taxă de solidaritate, pe modelul celei aplicate companiilor din energie, care însă să vizeze mai multe firme.
„În condițiile în care politica bugetară a Guvernului este de a conserva cheltuielile, singura șansă pentru ei este să crească taxele. Să nu ne așteptăm la o creștere a TVA până la 1 ianuarie 2024 și nici a impozitului pe dividende. Probabil vor impune o taxă de solidaritate pentru un spectru mai larg de firme decât cele din energie”, a declarat analistul economic.
În aceste condiții, executivului îi va fi extrem de greu, dacă nu imposibil, să se încadreze în ținta de deficit bugetar pentru acest an de 4,4%.
„În primele două luni acumulasem deja 1% deficit bugetar. Este aproape imposibil să te încadrezi în deficitul bugetar de 4,4%. În primele două luni cheltuielile cu bunuri și serviciile au crescut cu 23,7%, într-o țară în care se vorbește de ani de zile că trebuie să reducem risipa”, a afirmat Adrian Negrescu.
Guvernanții dau înapoi
Presați din mai multe părți, liderii PSD și PNL par să facă un pas în spate. Potrivit unor surse politice citate de News.ro, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă ar lua acum în calcul modificarea anumitor prevederi din Ordonanță.
O variantă luată în calcul este aceea a interzicerii cumulului pensie – salariu, numai pentru beneficiarii de pensii speciale.
„Cumulul pensiei cu salariul va fi interzis doar pe componenta de pensie specială”, au spus sursele citate.
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii