Pedepse majorate în cazul persoanelor care cumpără, dețin sau vând droguri
Camera Deputaților a adoptat miercuri, 15 februarie, un proiect de Lege care majorează pedepsele în cazul persoanelor care cumpără, dețin sau vând droguri, fiind prevăzute pedepse care încep de la 3 ani de închisoare.
Proiectul, inițiat în anul 2019 de deputați din PSD, PNL, UDMR, USR, ALDE, PMP și grupul minorităților, a mai fost adoptat de Parlament în același an, dar a fost trimis la reexaminare de președintele Klaus Iohannis.
A trecut din nou de Senat în anul 2021, iar miercuri a fost votat de Camera Deputaților cu 215 voturi „pentru”, 47 de voturi „contra” și 5 abțineri.
Potrivit proiectului de Lege, „Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi”.
În cazul drogurilor de mare risc, acțiunile menționate mai sus sunt pedepsite cu închisoarea de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.
Importul, exportul, introducerea sau scoaterea din țară a unor droguri de risc se va pedepsi cu închisoare de la 5 la 15 ani, iar în cazul drogurilor de mare risc cu închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.
Totodată, proiectul adoptat miercuri de Parlament va sancționa cu închisoarea de la 2 la 7 ani și persoanele care „fără a deține autorizație eliberată în condițiile prezentei legi, efectuează, fără drept, operațiuni cu produse știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive (n.r. în această sferă intră, de cele mai multe ori, drogurile cunoscute drept -legale-)”.
În cazul persoanelor care efectuează acest tip de operațiuni cu „produse despre care trebuia sau putea să prevadă că sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive”, vor fi pedepsite cu închisoarea de la un an la 5 ani.
„Publicitatea făcută oricăror produse, pretinzând în mod credibil că prin consum acestea produc efecte psihoactive, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani”, este un alt articol prevăzut de proiectul de Lege adoptat miercuri.
Articolul care prevede pedepse de la 3 luni la 2 ani de închisoare sau amendă penală pentru „cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea de droguri de risc pentru consum propriu” rămâne neschimbat.
Care este argumentul parlamentarilor
Proiectul de Lege adoptat miercuri mărește, astfel, cu un an limita minimă de pedeapsă în cazul operațiunilor cu droguri de risc și cu trei ani limita maximă, în timp ce în cazul operațiunilor cu droguri de mare risc este mărită doar limita maximă, cu 3 ani.
- „Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi. Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani și interzicerea unor drepturi”, se arată în Legea în vigoare.
Inițiatorii Legii arată în Expunerea de Motive că mărirea cuantumului pedepselor se impune „având în vedere disponibilitatea drogurilor pe piața neagră și necesitatea descurajării acestuia (…) raportat la pericolul social, care este în creștere din cauza acestor produse”.
Totodată, parlamentarii mai arată că rezultatele școlare ale tinerilor sunt influențate în mod negativ din cauza consumului de droguri și că anturajul adolescenților „reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru consumul de stupefiante”.
„Nevoia de a-și procura doza zilnică, îi determină pe unii dintre aceștia să-și vândă bunurile personale, ale părinților, prietenilor, sau efectiv să predea aceste bunuri dealerului stradal contra unui gram/pliculeț/pastilă, sau să-și amaneteze bunuri persoanele sau ale rudelor pentru a obține banii necesari. Totodată, unii consumatori ajung în starea de a comite infracțiuni de felul tâlhăriilor sau furturilor, în vederea obținerii banilor necesari pentru doza zilnică”, este un argument ce apare în expunerea de motive.
Mai mult, parlamentarii susțin că „aceste substanțe afectează puternic starea fizică și psihică a consumatorului și provoacă diferite boli, care ulterior pot duce la deces”.
Care este trendul internațional
În octombrie 2022, președintele SUA, Joe Biden, a amnistiat persoanele care se aflau în închisorile federale din cauza posesiei de marijuana, la scurt timp după ce 20 de state au legalizat consumul recreațional. În România, marijuana este considerată drog de risc.
„Nimeni nu ar trebui să stea în închisoare doar pentru că a consumat sau deținea mairjuana”, spunea președintele SUA, Joe Biden, în anul 2022.
Un articol semnat de Euronews arăta că în Europa deținerea unei mici cantități de marijuana a fost decriminalizată în 11 țări, printre care se regăsesc Austria, Elveția, Italia, Moldova sau Spania.
În alte state, printre care Marea Britanie, Germania, Franța sau Polonia, deținerea unei mici cantități din acel drog poate aduce o amendă.
Portugalia a fost primul stat din lume care a decriminalizat toate drogurile, în anul 2001, adoptând o strategie bazată pe tratament.
În Strategia UE a Drogurilor pentru perioada 2021-2025, sunt vizate măsuri care să scadă aprovizionarea cu droguri în statele membre prin întărirea luptei împotriva crimei organizate, implementarea unor măsuri de prevenție bazate pe dovezi, asigurarea accesului la tratament, reducerea stigmatizării sau creșterea accesului la droguri pentru cercetările științifice.
Totodată, Strategia menționează că statele membre ar trebui să se concentreze, mai degrabă decât pe majorarea pedepselor din sfera penală, pe măsuri ce au elemente de reabilitare în cazul consumului propriu (precum pedeapsa cu suspendare și obligarea de a participa la tratamente sau neînceperea urmăririi penale în unele cazuri).
Sursă foto: Inquam Photos / Alexandru Bușcă
Comentarii