Patru oferte la licitația pentru modernizarea și electrificarea căii ferate București – Giurgiu, prima linie construită de Țările Române
CFR Infrastructură a primit patru oferte la licitația pentru proiectarea și execuția lucrărilor de modernizare și electrictificare a căii ferate București Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră.
După 19 ani de așteptare, timp în care nu s-a putut circula din cauza prăbușirii podului de la Grădiștea, începând din 1 iunie, trenurile de călători operează din nou pe calea ferată București – Giurgiu, prima construită în Țările Române.
Cu toate acestea, durata unei călătorii, cuprinsă între 1 oră 17 minute și 1 oră 30 minute pe ruta București Progresul – Giurgiu, nu este tocmai atractivă pentru călători. În plus, trenurile au deseori întârzieri, așa că orarul anunțat de CFR Călători nu este tocmai predictibil.
În prezent, CFR Infrastructură are în derulare o nouă licitație pentru atribuirea lucrărilor de modernizare și electrificare a cării ferate București Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră, în lungime de 93,45 km. Până la termenul limită, administratorul rețelei feroviare naționale a primit patru oferte. Este vorba despre FCC Construccion (Spania), Asocierea Arcada (România) – Alstom, Porr Construct (Austria), firma care construit noul pod de la Grădiștea și Asociere: ZUE (Polonia) – UTI (România). Valoarea contractului este estimată în intervalul 2,25 miliarde de lei – 2,71 miliarde de lei, iar finanțarea este asigurată din fonduri europene. Durata este de 3 ani, din care 6 luni reprezintă proiectarea.
Scurt istoric al căii ferate București – Giurgiu
Istoria primei linii de cale ferată din Țările Române, Bucureşti Filaret – Giurgiu, a început să se scrie în 1865, odată cu concesionarea acordată societății britanice Barkley – Stabiforth. Realizarea liniei a durat aproape doi ani, între 1867-1869, iar costul unui km a fost de 193.019 lei aur, la care s-au adaugat și valoarea exproprierilor făcut de stat, potrivit studiu realizat de Mihaela Manolache de la Biblioteca Națională.
În lungime de 67,171 km, arată sursa citată, linia Bucureşti Filaret-Giurgiu (67,171 km) a avut patru poduri metalice, proiectate de inginerul-şef William McCandlish, ce traversau râurile: Sabarul Mare, Sabarul Mic, Argeş, Neajlov/Nesbor, cu lungimi ce variau între 19,95 m și 146,96 m.
La 19/31 octombrie 1869 a fost inaugurată oficial linia Bucureşti-Filaret – Giurgiu. În prima călătorie oficială, locomotiva trenului denumită „Michaiu Bravu” a fost condusă chiar de J. T. Barkley. O a doua garnitură de vagoane a plecat la 15 minute după prima, fiind remorcată de a doua locomotivă denumită „Dunărea” condusă de primul mecanic român Nicolae Tănase. Vagoanele fuseseră construite în Anglia, la Manchester, de fabrica Ashbury.
„Gradul de civilizație al unui popor se măsoară prin numărul kilometrilor căilor sale ferate.”, declara prim-ministrul de la acea vreme, Dimitrie Ghica, pe peronul Gării Giurgiu.
Comentarii