PAS spre UE sau înapoi în siajul Moscovei? Analistul Ion Tăbârță explică strategiile Kremlinului în alegerile moldovenești – INTERVIU

Republica Moldova se va afla duminică, poate mai mult ca niciodată, la răscruce de drumuri. Peste 3 milioane de basarabeni sunt așteptați să voteze la alegerile parlamentare, un scrutin de o importanță capitală pentru destinele teritoriului dintre Prut și Nistru. După patru ani de guvernare cu rezultate modeste pe plan intern și remarcabile pe plan extern – Republica Moldova a obținut o perspectivă clară de aderare la Uniunea Europeană – Partidul Acțiune și Solidaritate, al președintei Maia Sandu, va susține testul decisiv. De cealaltă parte, mai multe formațiuni controlate de Moscova sunt pregătite să preia puterea și să întoarcă complet Republica Moldova spre est.

Într-un interviu acordat pentru MainNews, Ion Tăbârță, analist politic de la Chișinău, explică modul în care Kremlinul încearcă să influențeze alegerile din Republica Moldova. Analistul detaliază strategii care merg de la campanii de dezinformare și manipulare în mediul online, la coruperea alegătorilor prin rețeaua Șor și consolidarea partidelor pro-ruse în blocuri electorale, fapt care denotă că, de această dată, Moscova nu mai lasă nimic la voia întâmplării.

Ecuația politică este relativ simplă. PAS are nevoie să obțină majoritatea de cel puțin 51 de deputați în viitorul legislativ. În caz contrar, partidul președintei Maia Sandu riscă să rămână izolat și să asiste pasiv la preluarea puterii de către formațiunile afiliate Kremlinului. Unica necunoscută o reprezintă Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi. În ciuda faptului că inițial s-a profilat ca un politician pro-rus, Usatîi s-a distanțat în ultimii ani de acțiunile Kremlinului, fiind în relații proaste cu fostul președinte Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor. Asta nu înseamnă însă că Usatîi nu ar putea intra la guvernare într-o formulă politică mai largă, alături de partidele pro-Kremlin, după cum explică Ion Tăbârță. Un argument în favoarea acestei idei este că, în timpul campaniei electorale, Partidul Nostru nu a fost atacat de propaganda pro-Kremlin, deși concurează pe aceleași segmente de electorat.

MN: Care este strategia Kremlinului în această campanie electorală?

IT: Este una diversă. Prin mai multe mijloace încearcă să deturneze procesul electoral. Începând prin diferite dezinformări, în special în online. Sunt promovate diferite narațiuni pro-ruse, în special anti-UE, anti-Republica Moldova, anti tot ce a făcut guvernarea în ultimii ani. Încearcă să spună că Republica Moldova este pe calea ucrainenizării, că va fi sacrificată de Occident într-un război cu Federația Rusă. În plus, avem fenomenul corupției electorale prin intermediul rețelei Șor. Această rețea are diferite organizații pe teritoriul Republicii Moldova și s-a ajuns ca un număr foarte mare de cetățeni, în special în zonele vulnerabile, care sunt salariați și își vor da votul contra unor sume de bani.

MN: Fac parte partidele „de buzunar” din planul Moscovei de a subția scorul înregistrat de PAS?

IT: Cu certitudine. Ce se observă la aceste alegeri, în comparație cu alte alegeri, este că Federația Rusă a încercat să consolideze aceste partiduțe pro-ruse în structuri mai mari pentru a nu pierde voturi. Avem un „Bloc patriotic”, un bloc moldovenist clasic. Principalul reprezentant al acestui bloc este Partidul Socialiștilor, dar sub umbrela socialiștilor au mai fost adăugate vreo trei partide care împreună ar fi acumulat vreo 7-9%. Este vorba de Partidul Comunist, Partidul Inima Moldovei și Viitorul Moldovei, al fostului premier Vasile Tarlev. Este clar că se încearcă consolidarea electoratului clasic moldovenist. Un alt bloc este „Alternativa”, unde au fost plasați politicieni mai de stânga și mai de dreapta. Mai de stânga ne referim la fostul consilier al președintelui Voronin, Mark Tkachuk, principalul contracandidat al Maiei Sandu la alegerile de anul trecut, Alexandr Stoianoglo, dar sunt și politicieni care se declară pro-europeni, cum sunt primarul Chișinăului, Ion Ceban, și fostul premier, Ion Chicu. Este clar că în spatele acestei construcții declarată pro-europeană stă Federația Rusă.

În plus, mai sunt partidele din paleta Șor. Sunt clar pro-ruse. Trebuia să fie Pobeda, o construcție politică lansată la Moscova. Nu a fost admisă în cursa electorală pentru că sunt afinități electorale directe cu Ilan Șor. Dar sunt și alte partide controlate, cum este Moldova Mare, condus de Victoria Furtună. Acum să vedem cu cine va vota această rețea. Va vota cu Moldova Mare sau va vota cu un bloc mai mare, precum Alternativa sau Blocul Patriotic.

MN: Întrebarea mea era referitoare la partide precum cel condus de Marian Lupu (Mișcarea Respect Moldova), candidați independenți, cum ar fi Olesea Stamate, AUR Moldova… Le vedeți cumva coordonate tot cu Federația Rusă?

IT: Mai puțin. Cel puțin nu avem semne clare că Respect Moldova, PSDE sau Olesea Stamate ar fi în coordonare directă cu Moscova. La Respect Moldova și la PSDE mai degrabă sunt anumite interpretări că ar avea legături cu oligarhul Vladimir Plahotniuc, care chiar astăzi a fost extrădat în Republica Moldova. Chiar dacă există anumite conexiuni, mai degrabă prin Plahotniuc sunt conectate.

MN: Care este rolul formațiunilor susținute de AUR România (Democrația Acasă și AUR Moldova) la aceste alegeri?

IT: Democrația Acasă, condusă de Vasile Costiuc, este legată în modul cel mai direct de George Simion. Vasile Costiuc a circulat la București în timpul alegerilor prezidențiale din România. Se făcea un transfer de imagine direct între domnul Costiuc și domnul Simion. Este clar că există o conexiune între ele. Referitor la AUR Moldova, se observă o anumită distanțare față de AUR România. Nu putem spune că nu există nicio legătură, dar la nivel de imagine există o distanțare. Poate fi și o tactică politică. Cel puțin în mesajul de campanie AUR Moldova nu s-a insistat pe această conexiune.

MN: Dacă în privința Blocului Patriotic, Moldova Mare și Alternativa nu prea există dubii în privința celor care le controlează, vedeți Partidul Nostru să se alieze cu aceste formațiuni într-o eventuală ecuație postelectorală?

IT: Posibil. Acum se observă că Partidul Nostru și Renato Usatîi încearcă să se distanțeze absolut de toți. Renato Usatîi a făcut în trecut o greșeală politică. În 2020, la alegerile prezidențiale, unde s-a clasat pe locul al treilea, acumulând în jur de 16%, a declarat susținere în turul doi pentru Maia Sandu. Ori, electoratul său, care este de centru-stânga, pur și simplu nu a mai votat cu Partidul Nostru la alegerile parlamentare din 2021. Deși el era la popularitate al treilea politician, după Maia Sandu și Igor Dodon, formațiunea pe care o conduce nu a intrat în Parlament. El a considerat că este din cauză că a susținut-o în turul doi pe Maia Sandu. La alegerile prezidențiale de anul trecut iarăși a ocupat locul trei, însă spre deosebire de 2020, a declarat că nu susține pe nimeni. Acum tactica lui este să se depărteze de toți, fuge de orice întrebări despre construcții postelectorale pentru a nu pierde din electorat. Posibil ca după alegeri să intre într-o anumită formulă guvernamentală. Unul dintre punctele din programul său este să creeze un guvern larg din care să facă parte și partide extraparlamentare. Ce este de remarcat la Renato Usatîi este că, deși a apărut ca un politician pe filiera Moscovei, în ultimii ani este vizibil că nu mai are acele conexiuni directe cu Federația Rusă. Poate există, dar nu cu factori decizionali de la Kremlin, cum este la Blocul Socialiștilor, Ilan Șor sau unele componente ale Blocului Alternativa.