Parlamentul European va vota săptămâna viitoare moțiunea de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen inițiată de AUR
Parlamentul European ar urma să dezbată și să voteze moțiunea de cenzură inițiată de AUR împotriva Ursulei von der Leyen în cadrul următoarei ședințe plenare, care va avea loc săptămâna viitoare la Strasbourg. Inițiatorii demersului susțin că un strâns numărul minim de semnături pentru depunerea moțiunii, relatează Euronews.
Cine susține moțiunea de cenzură?
Potrivit europarlamentarului AUR Gheorghe Piperea, 73 de eurodeputați au semnat moțiunea, cu unul mai mult decât pragul minim de o zecime din numărul total al aleșilor, care este necesar pentru introducerea demersului.
Dintre cele 73 de semnături, 32 provin de la europarlamentarii grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), din care face parte și AUR, 6 din partea celor afiliați grupului Patrioți pentru Europa (PFE), 26 de la aleșii din grupul Europa Națiunilor Suverane (ESN), precum și de la eurodeputați neafiliați.
Semnăturile europarlamentarilor sunt verificate și validate de către funcționarii legislativului european. Odată încheiat acest proces, președinta Roberta Metsola va informa aleșii cu privire la depunerea moțiunii de cenzură. În maxim 24 de ore de la acest moment ar trebui organizată o dezbatere în plen, iar după alte 48 de ore ar trebui votat documentul.
Când ar putea avea loc votul și care sunt șansele adoptării moțiunii?
În cazul în care lidera legislativului european face anunțul oficial în această săptămână, atunci dezbaterea ar putea avea loc pe 8 iulie, iar votul pe 10 iulie.
Moțiunea de cenzură are șanse mici să fie adoptată, dat fiind că ea ar trebui să fie susținută de cel puțin două treimi dintre europarlamentari. Acest lucru a fost recunoscut chiar de către Gheorghe Piperea, care se declară însă încrezător că demersul său va deschide o „Cutie a Pandorei”.
Ce îi reproșează inițiatorii Ursulei von der Leyen?
Inițiatorii moțiunii de cenzură îi aduc trei acuzații liderei Comisiei Europene. Prima dintre acestea se referă la schimbul de mesaje dintre Ursula von der Leyen și CEO-ul Pfizer, Albert Bourla. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că instituția condusă de către aceasta trebuie să dezvăluie conținutul acelor mesaje.
Alte acuzații includ presupusa cheltuire greșită a fondurilor post-COVID și o presupusă încercare a Comisiei Europene de a-și promova politicile ecologice prin finanțarea ONG-urilor pentru a face lobby pe lângă deputații europeni. Instituția le-a respins.
