🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Autoritățile din statele membre ale UE nu dau dovadă de suficient interes pentru a recupera zecile de miliarde de fonduri pierdute anual din cauza fraudei, potrivit Laurei Codruța Kövesi, șefa agenției UE pentru combaterea criminalității financiare.

Laura Kövesi, procurorul-șef al Parchetului European (EPPO), a declarat pentru Euronews că autoritățile fiscale din UE nu reușesc să colecteze anual aproximativ 130 de miliarde de euro din TVA, din care între 30 și 60 de miliarde de euro se pierd din cauza fraudei.

„Dacă aș fi fost ministru de finanțe, probabil că nu aș reuși să dorm din cauza asta. Mai ales în contextul economic actual, când inflația este foarte mare”, a spus ea.

Kövesi a acordat interviul în contextul în care EPPO își sărbătorește prima aniversare, după ce și-a lansat oficial operațiunile în iunie 2021.

Parchetul public independent, cu sediul în Luxemburg, are sarcina de a investiga infracțiunile legate de bugetele la nivelul UE, inclusiv frauda, corupția și spălarea de bani.

Condus de un grup de procurori europeni din fiecare dintre cele 22 de state UE participante, acesta instrumentează cazurile de infracțiuni financiare în instanțele naționale relevante. Unul dintre cele mai mari avantaje ale sale este că poate investiga infracțiuni transfrontaliere, în timp ce autoritățile naționale sunt limitate la teritoriul propriu.

În primul său an de activitate, EPPO a deschis 929 de anchete, a emis 28 de rechizitorii și a obținut patru condamnări, pe lângă faptul că a obținut hotărâri judecătorești de înghețare a unor active în valoare de 259 de milioane de euro.

Cu toate acestea, Kövesi a mprturisit că regretă faptul că încă mai trebuie să convingă anumiți lideri europeni de importanța activității EPPO. „Prea des ne confruntăm cu o înțelegere destul de limitată a implicațiilor pe care le are pentru orice economie faptul că organizațiile criminale sunt capabile să provoace astfel de pagube doar cu ajutorul fraudei în materie de TVA”, a menționat fosta șefă a DNA.

Atât în timpul înființării EPPO, cât și după lansare, spune Kövesi, au existat cazuri în care guvernele nu au luat în serios activitatea sa, indiferent dacă țările respective sunt participante sau nu.

Unul dintre cele mai notabile exemple a fost Slovenia, care a atras critici dure din partea înalților funcționari ai UE pentru că a refuzat în mod repetat să trimită la EPPO procurori europeni delegați (PED) – „oamenii de pe teren” care conduc investigațiile în statele membre.

Kövesi a criticat guvernul sloven în diferite rânduri, acuzând autoritățile naționale de o „lipsă evidentă de cooperare sinceră” cu EPPO și de crearea unui „precedent periculos” prin faptul că interferează cu buna funcționare a acestuia.

Guvernul sloven și-a desemnat, în cele din urmă, procurorii europeni în noiembrie.

Aceasta nu a fost singura țară care a pus piedici activității EPPO. La începutul anului, procurorii spanioli și cei ai EPPO s-au contrazis cu privire la cine ar trebui să investigheze presupusele fapte de corupție legate de o afacere cu măști faciale, girată de guvernul regional din Madrid.

De asemenea, Polonia, care nu participă la EPPO, dar trebuie să o recunoască drept autoritate competentă, a respins în mod repetat cererile de cooperare ale agenției. Kövesi a pus în contrast această situație cu cea a Ungariei, o altă țară care nu face parte din EPPO și care a răspuns la toate solicitările agenției.

În prezent, singurul lucru pe care îl poate face EPPO pentru a rezolva situația este să sesizeze Comisia Europeană, lucru pe care l-a făcut deja în cazul Sloveniei și al Poloniei.

În cazul Spaniei, unde există o diferență de interpretare a legislației UE, Kövesi a susținut că problema ar trebui să ajungă la Curtea Europeană de Justiție. „Vom continua să facem acest lucru atunci când identificăm probleme în cooperarea dintre EPPO și autoritățile naționale”, a spus ea.

Unul dintre cele mai mari obstacole cu care s-a confruntat EPPO în primul său an de activitate a fost gestionarea celor 22 de coduri penale și sisteme juridice diferite cu care lucrează.

Potrivit lui Kövesi, aceste diferențe au dus la discrepanțe uriașe în ceea ce privește numărul de infracțiuni financiare identificate în fiecare țară, unele dintre acestea detectând multe cazuri complexe, iar altele „foarte puține sau chiar zero”.

„Este vorba despre voința autorităților de a identifica și detecta infracțiunile și de a raporta aceste infracțiuni către EPPO”, a menționat ea. „Nu știm, încercăm să găsim răspunsul, cum să abordăm această problemă”.

De asemenea, diferențele ridică probleme cu privire la momentul în care EPPO poate să înceapă o investigație. Legislația din unele țări, de exemplu, permite agenției să analizeze cazurile de contrabandă, iar în altele nu.

Kövesi a mai completat că una dintre modalitățile prin care dorește să alinieze politica de urmărire penală este crearea unei echipe „de elită” de anchetatori EPPO care să lucreze în fiecare țară.

„În unele state membre, avem deja echipe de sprijin în cadrul EPPO, cum ar fi investigatori financiari și ofițeri de poliție. Acest lucru ar trebui să fie un standard în toate statele membre”, a detaliat șefa EPPO.

În general, a adăugat Kövesi, primul an de actvitate al EPPO a fost „o provocare”, dar agenția a început bine. Obiectivul ei pentru anul viitor este de a consolida munca depusă până acum.

„Lucrăm în interesul cetățenilor europeni și pentru a le proteja banii. Cei care trebuie să fie speriați sunt infractorii”, a conchis fosta șefă DNA.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp