🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

„Forumul Judecătorilor din România a constatat că sediile instanțelor de judecată au devenit deja focare de răspândire a virusului SARS-CoV-2, existând cazuri numeroase în foarte multe dintre instanțele mari din municipiile importante ale țării. Acest fapt a determinat închiderea temporară a unor instanțe și amânarea judecării unor dosare.

Lipsa unui plan serios de reluare graduală a activității instanțelor judecătorești, la încetarea stării de urgență, de natură a permite și a asigura distanțarea fizică între participanții la actul de justiție și protejarea sănătății publice, așa cum s-a procedat în numeroase alte state ale Uniunii Europene, a contribuit din plin la răspândirea virusului în clădirile instanțelor de judecată.

În atare condiții, este absolut necesară digitalizarea extinsă a instanțelor de judecată, comunicarea actelor de procedură urmând a fi efectuată exclusiv pe cale electronică, dar și adoptarea cu rapiditate a unui act normativ în vederea stabilirii unor reguli privind judecata prin videoconferință, precum și a restrângerii fazei orale în anumite pricini judiciare”, transmite Asociaţia.

Forumul Judecătorilor din România reiterează faptul că Guvernul și  Parlamentul României vor trebui să aibă rol activ și să propună/reglementeze rapid o soluție care să permită judecata a sute de mii de cauze de pe rolul instanțelor, fără dezbateri orale, atât în prima instanță, cât și în căile de atac, în condițiile respectării drepturilor și libertăților fundamentale și al jurisprudenței relevante a Curții Europene a Drepturilor Omului.

„Nici litera și nici spiritul art. 6 din Convenție nu împiedică o persoană să renunțe în mod voluntar la garanțiile oferite de procesul echitabil, atât în mod expres, cât și tacit. Renunțarea la dreptul de a participa la ședința de judecată trebuie să fie neechivocă, să fie însoțită de un minimum de garanții procedurale corespunzătoare acestei renunțări și să nu contravină unui interes de ordine publică. Pentru a considera că reclamantul a renunțat implicit, prin comportamentul său, la un drept conferit de art. 6, trebuie să fie stabilit că reclamantul putea să prevadă în mod rezonabil consecințele comportamentului său (CEDO, Sejdovic c. Italiei).

Încă de la începutul fazei scrise, este necesar ca instanța de judecată să poată informa părțile de posibilitatea renunțării la oralitate (așa cum este posibilă solicitarea judecării în lipsă), iar atunci când natura procesului permite (de exemplu, nu este necesară administrarea unor probe în condiții de oralitate), în situația în care părțile renunță, procesul se va desfășura în scris (cu respectarea contradictorialității). O asemenea posibilitate ar determina și utilizarea mai largă a administrării probelor prin avocați sau consilieri juridici. Dacă instanța va considera necesar să administreze și alte probe, va cita și asculta părțile și, după caz, le va ordona sau încuviința și administra nemijlocit în fața sa. Prezența fizică a persoanelor este necesară pentru a aduna probe în cazul în care aceștia sunt martori ai unor evenimente importante pentru cauză (CEDO, Kovalev c. Rusiei).

Procedurile în formă scrisă în cazul recursului sunt, în general, acceptate ca fiind compatibile cu prevederile articolului 6 din Convenție. O audiere orală nu ar putea fi necesară pentru recurs în cazul în care nu apar aspecte ce țin de credibilitatea martorilor, faptele nu sunt contestate și părțile beneficiază de posibilități adecvate de a-și prezenta cauza lor în scris și de a contesta dovezile împotriva lor. În unele tipuri de cauze (contenciosul asigurărilor sociale sau contenciosul administrativ, spre exemplu) oralitatea și publicitatea nu sunt absolut necesare în faza căii de atac, ca regulă generală.

Forumul Judecătorilor din România prezintă publicului și un Proiect de modificare și completare a Codului de procedură penală, întocmit de judecător drd. Mihai Ștefan Ghica, avocat dr. George Zlati, avocat dr. Lucian Criste, avocat drd. Mihai Suian și judecător Emilian Lupulescu, care poate constitui un punct de plecare în vederea unor discuții serioase pentru modificarea legislației procesuale penale (a se vedea și Expunerea de motive)”.