Cum arată noua lege a apărării: Detalii legate de amenințările hibride, intervenții în afara țării și militarizarea poliției
Având în vedere intensificarea amenințărilor la adresa României, Ministerul Apărării Naționale a elaborat un proiect de lege privind Apărarea Națională. Conform acestei legi, se propune instituirea unui centru național militar de comandă, menit să coordoneze trupele NATO prezente pe teritoriul României.
Noua lege, publicată de Ministerul Apărării Naționale (MApN), urmează să fie supusă adoptării în Guvern, după care va fi trimisă în Parlament pentru dezbateri și vot. Proiectul aduce modificări și completări semnificative față de legislația anterioară. Printre acestea, se introduce conceptul de amenințări hibride la adresa României și se prevăd posibilități de intervenție în afara teritoriului național, fie cu trupe militare, fie cu alte mijloace, pentru contracararea acestor amenințări hibride. Astfel de intervenții pot fi inițiate la propunerea președintelui României și după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
„Președintele României poate dispune, la propunerea prim-ministrului, măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor români aflați în pericol în afară teritoriului național”, se arată în proiect. De asemenea, apare o nouă definiție, cea a forțelor „destinate apărării”, compuse din forțe armate și forțe de protecție.
Din componenta forțelor armate fac parte Armata, Jandarmeria, Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Informații Externe (SIE), Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), în timp ce forțele de protecție includ Poliția, Poliția de Frontieră și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). Potrivit noii legi a apărării, angajații MAI pot fi militarizați în situații de mobilizare sau de război.
Această lege stabilește și crearea unui nou organ: Centrul Național Militar de Comandă, care va avea responsabilitatea unică de comandă și coordonare pentru toate forțele de apărare, inclusiv pentru trupele NATO desfășurate în România.
Definirea și domeniul apărării naționale: Noua lege oferă o definiție mai amplă și detaliată a apărării naționale, subliniind integrarea acțiunilor în diverse domenii, precum cele politice, diplomatice, informaționale, militare, economice, financiare și juridice, în scopul asigurării suveranității, independenței și integrității teritoriale. Aceasta reprezintă o abordare mai integrată și interconectată a securității naționale, comparativ cu viziunea mai restrânsă a legii din 1994.
Structura sistemului național de apărare: Modificările legislative propuse vizează o actualizare a structurii organizatorice a sistemului național de apărare, subliniind rolul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și al altor instituții în planificarea strategică și operațională.
Răspunsul la amenințările hibride: Noua lege recunoaște explicit amenințările hibride ca o provocare majoră la adresa securității naționale, prevăzând mecanisme specifice pentru identificarea, prevenirea și contracararea acestora.
Integrarea și interoperabilitatea cu forțele NATO și ale UE: Documentul accentuează importanța integrării și interoperabilității forțelor românești cu cele ale NATO și ale Uniunii Europene, reflectând angajamentele României ca membru al acestor organizații.
Educația și formarea în domeniul apărării: Există o preocupare evidentă pentru dezvoltarea programelor de educație și formare în domeniul apărării, atât pentru personalul militar, cât și pentru cetățeni, subliniind importanța pregătirii continue și a conștientizării aspectelor de securitate.
Regimul juridic al stărilor excepționale: Documentul actualizează și detalizează regimul juridic aplicabil în cazul instituirii stărilor de urgență, asediu sau mobilizare, clarificând atribuțiile autorităților și măsurile ce pot fi adoptate pentru gestionarea situațiilor de criză.
Comentarii