Nicușor Dan a contestat la CCR legea privind regimul ariilor naturale protejate

Președintele Nicușor Dan a depus o sesizare la Curtea Constituțională a României cu privire la legea referitoare la regimul ariilor naturale protejate. Șeful statului susține că încalcă dreptul fundamental la un mediu sănătos și contravine Directivelor europene privind protecția habitatelor și evaluarea impactului asupra mediului.

Ce argumente de neconstituționalitate a prezentat Nicușor Dan?

Legea adoptată de Parlament permite reducerea limitelor ariilor protejate și eliminarea evaluării de mediu pentru categorii întregi de proiecte energetice sau declarate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării ca fiind de interes pentru securitatea națională.

„Sesizarea de neconstituționalitate subliniază că legea:

• încalcă dreptul fundamental la un mediu sănătos, garantat de art. 35 din Constituție;
• contravine Directivelor europene privind protecția habitatelor și evaluarea impactului asupra mediului care nu permit derogări generale sau automate pentru proiecte energetice ori militare.
• elimină evaluările de mediu și măsurile compensatorii impuse de Uniunea Europeană, reducând nivelul de protecție a biodiversității și expunând România riscului declanșării unei proceduri de infringement”, a scris Nicușor Dan pe Facebook.

Șeful statului a subliniat importanța dobândirii independenței energetice a României, dar nu în detrimentul patrimoniului natural al țării.

„Independența energetică a țării noastre este un obiectiv deosebit de important, însă acesta trebuie realizat într-o manieră sustenabilă, iar România are obligația constituțională și europeană de a proteja patrimoniul natural și de a garanta fiecărui cetățean dreptul la un mediu sănătos.

Adoptarea unor norme care slăbesc aceste garanții ar însemna un regres legislativ periculos, contrar principiilor statului de drept”, a concluzionat acesta.

Aprobarea legii a generat reacții opuse din partea miniștrilor Diana Buzoianu și Bogdan Ivan

Legea adoptată de către Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a stârnit reacții opuse din partea Dianei Buzoianu, Ministra Mediului, și a lui Bogdan Ivan, Ministrul Energiei.

Cea dintâi a calificat actul normativ drept o „rușine”, subliniind importanța protejării pădurilor, dar și faptul că legile privind protecția mediului nu blochează proiectele de hidrocentrale care pot fi eficiente chiar și în condițiile debitelor actuale ale râurilor.

„Am spus-o și o mai spun de fiecare dată când e nevoie: legile de protecția mediului există pentru că am decis, colectiv, că nu putem să ne batem joc de apa pe care o bem, aerul pe care îl respirăm, să murim cu zile din cauza poluării și să lăsăm o țară otrăvită pentru generațiile viitoare. Cei care vin și cer să nu mai existe norme de mediu fac jocurile unor băieți deștepți care preferă să se îmbogățească pe repede înainte și aruncă la gunoi sănătatea și siguranța a milioane de români.

Avem o comoară națională: pădurile României. Nu e o noutate că politicul a distrus și a fost părtaș la tăierile devastatoare din ultimii zeci de ani de zile a acestor păduri. Nu e o surpriză că tot o majoritate politică vine și spune astăzi că, indiferent de impactul pe mediu, dacă o mână de oameni politici decid, nu mai există nicio lege care să protejeze pădurile României.

Să ne înțelegem: legile pe mediu nu blochează hidrocentralele. Legile pe mediu blochează acele proiecte de hidrocentrale ineficiente care nu mai produc energie pentru că apele din România nu mai au debitele respective. Dacă un proiect nu e eficient, da, el nu trebuie continuat chiar dacă niște firme șmechere așteaptă să iasă din insolvență cu zecile de milioane care ar urma să vină prin aceste proiecte (nu e un scenariu de film, e fix situația reală a unor firme care vor primi banii pentru aceste lucrări).

Da, trebuie discutat de la caz la caz, specific, să vedem ce proiecte sunt bune și ce nu. Sper că nimeni nu e naiv să creadă că toate aceste proiecte din ultimii 30 de ani au fost toate extraordinare. O analiză obiectivă nu are cum să supere pe nimeni, mai puțin pe cei care s-au urcat populist pe acest subiect”, a scris atunci Diana Buzoianu pe Facebook.

În schimb, Bogdan Ivan a salutat adoptarea legii, subliniind importanța momentului pentru obținerea independenței energetice a României.

„A fost adoptat proiectul de lege care deblochează investițiile hidroenergetice strategice, proiecte esențiale pentru securitatea energetică a țării.

Prin această lege, repornim lucrările la șapte hidrocentrale strategice, care vor adăuga 214 MW de energie sigură în sistemul național. (…)

Energie sigură și curată produsă în România, locuri de muncă și stabilitate energetică pe termen lung.

E doar începutul!”, a scris el pe Facebook.

Hidrocentralele ale căror șantiere vor putea fi reluate dacă legea va intra în vigoare sunt Răstolița, Bumbești-Livezeni, Surduc-Siriu (Nehoiașu), Pașcani (Siret), Cerna-Belareca, Cornetu-Avrig / Căineni și Cerna Motru-Tismana II (Baraj Vaja).