Wednesday, April 1, 2020
Jurnalism corect


Motivarea în dosarul Mineriadei: Lui Ion Iliescu i-a fost încălcat, în mod grav și iremediabil, dreptul la apărare

By Madalina Balaceanu , in Justitie Stirile zilei , at 17 februarie 2020 Etichete: , ,

Judecătorul de Camera Preliminară Constantin Epure de la Înalta Curte, cel care a decis pe 8 mai 2018 ca dosarul Mineriadei să se întoarcă la Parchet pentru refacerea anchetei, susține că „ prin modalitatea în care s-a desfășurat ancheta penală, învinuitului Iliescu Ion i-a fost încălcat, în mod grav și iremediabil, dreptul la apărare”.

Este vorba despre dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, în care fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman și fostul director al SRI Virgil Măgureanu au fost trimiși în judecată în iunie 2017 pentru infracțiuni contra umanității.

Ancheta în cazul acestui dosar a fost realizată de patru înalți magistrați militari: generalul locotenent Ion Alexandru, fostul adjunct al șefului Parchetelor Militare, colonelul Virgiliu Marian Istrate, colonelul Iulian Dinu și locotenent-colonelul Dan Mihail Mitranescu, iar rechizitoriul a fost semnat pentru temeinicie și legalitate de fostul șef al Parchetelor Militare, generalul de brigadă Gheorghe Coșneanu.

Motivarea este formulată din 400 de pagini, în care judecătorul Constantin Epure a identificat mai multe greșeli în anchetă care au dus la anularea și excluderea a mii de probe, dar și la neregularitatea rechizitoriului.

Totodată, magistratul susține că modalitatea de expunere a faptelor deduse judecății este lipsită de precizie, claritate, cursivitate și coerență, în strânsă legătură inclusiv cu aspectele ce țin de legalitatea efectuării actelor de urmărire penală și a administrării probatoriului.

„Încercând să identifice descrierea faptelor reținute în sarcina inculpaților, judecătorul de Cameră Preliminară din cadrul Înaltei Curți a constatat că, în capitolul dedicat stării de fapt, actul de sesizare a pus un accent deosebit pe situația premisă- existența unui atac, iar nu și cu privire la conținutul constitutiv al infracțiunii în varianta normativă a vătămării integrității fizice a unor persoane”, se arată în motivarea Înaltei Curți.

Acuzațiile formulate inculpaților ar fi fost expuse într-o manieră generală, globală „iar nu cu referire la fapte concrete, 171 individualizate, prin menționarea datelor și a circumstanțelor în care ar fi fost comise”.

Principala problemă

Una dintre problemele principale a vizat situația anchetei după ce primul rechizitoriu din dosarul Mineriadei, în care era vizat fostul ministru de Interne, generalul Mihai Chitac, a fost reîntors la Parchet, în vederea completării urmăririi penale. În 2007, cauza a fost restituită, ca urmare a faptului că nu a fost parcursă procedura specială a răspunderii ministeriale.

Citeste si:  SURSE Ion Iliescu a cerut urna mobilă pentru a vota în turul doi de scrutin

„În aceste condiţii, deşi trebuia din nou începută urmărirea penală ca urmare a celei de-a doua restituiri a cauzei la procuror, organele de urmărire penală au infirmat doar rezoluţia de începere a urmăririi penale în ceea ce-l privea pe fostul inculpat ce a deţinut demnitatea de ministru (Chiţac Mihai), menţinând, în mod nelegal, celelalte acte de urmărire penală efectuate în cauză. Drept urmare, în momentul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat Hotărârea Mocanu şi alţii împotriva României, dosarul se afla în instrumentarea unei unităţi de parchet militare care a apreciat, în mod eronat, că dosarul se afla în faza urmăririi penale, astfel că activităţile circumscrise de această unitate de parchet administrării probaţiunii – iar ulterior de Secţia Parchetelor Militare – , nu pot avea valoare probatorie”, mai scrie în motivare.

„Asadar, in cauza nu era inceputa urmarirea penala, iar refacerea actelor anulate de catre instanta trebuia sa inceapa cu o rezolutie de incepere a urmaririi penale (sau o ordonanta de reluare a urmaririi penale), act procesual care lipseste in cauza (…) Activitățile circumscrise de această unitate de parchet administrării probațiunii, iar ulterior de Secția Parchetelor Militare, nu pot avea valoare probatorie”.

Înalta Curte susține că fostul militar, generalul Dan Voinea, era incompatibil în 2007 să facă anchetă în acest caz, deoarece emisese primul rechizitoriu care fusese restituit la parchet. Toate actele semnate de Voinea au fost anulate.

Citeste si:  Consilier USR, semnal de alarmă privind poluarea din București. Calitatea aerului, la același nivel cu cel din Sydney

De asemenea, magistratul explică faptul că în acest dosar consecința care se impune este aceea a neregularității rechizitoriului nr 47/P/2014 „atât sub aspectul nelegalităţii urmăririi penale efectuate în cauză după redeschiderea urmăririi penale în ceea ce priveşte comiterea infracțiunii de crime împotriva umanității în varianta normativă a uciderii unor persoane [(art.439 alin. (1) lit. a)] , cât şi în ceea ce privește descrierea faptelor reţinute prin actul de sesizare în sarcina inculpaţilor sub acest aspect, indicarea şi analiza mijloacelor de probă”.

Totodată, Instanța Supremă a explicat că procurorii care au realizat rechizitoriul nu au ținut cont de deciziile judecătorești definitive emise pe parcursul anilor în legătură cu faptele din 13-14 iunie 1990.

Chiar dacă la sfârșitul anilor ’90 Înalta Curte a decis definitiv refacerea probelor strânse anterior, atunci când ancheta a fost reluată din nou după decizia CEDO din 2014, probele nu au fost refăcute ci pur și simplu au fost păstrate în dosar și folosite la formularea acuzațiilor.

Cazul Ion Iliescu

Cât despre Ion Iliescu, Epure precizează că procurorii i-au încălcat mai multe drepturi. Asta după ce au început urmărirea penală în cazul fostului președinte pe 9 iunie 2005. Acuzațiile îi sunt aduce abia pe 24 mai 2006, după un interval de 11 luni și 16 zile de la data începerii urmăririi penale.

Citeste si:  Procurorii cer redeschiderea urmăririi penale pentru Petre Roman, în dosarul Revoluției

„Judecatorul de Camera Preliminara retine ca, din data de 9 iunie 2005 si pana in data de 24 mai 2006 (un interval de 11 luni si 16 zile), Sectia Parchetelor Militare – cu incalcarea atat a dispozitiilor interne constitutionale si legale, cat si conventionale referitoare la aducerea la cunostinta, de indata, a invinuirii – a procedat la audierea a nu mai putin de 148 de martori [ceea ce reprezinta un procent de 10,29% din martorii propusi prin rechizitoriul nr. 47/P/2017] , majoritatea dintre acestia nemaifiind reaudiati dupa cauza Mocanu si altii impotriva Romaniei,” se mai arată în motivare.

Ce trebuie să facă procurorii

La finalul motivării, Înalta Curte explică și ce cale trebuie să urmeze procurorii militari în această anchetă:

„(…) să constate nulitatea rezoluţiilor de începere a urmăririi penale întocmite în cauză anterior rezoluţiei nr.175/P/2008 din 19 iunie 2009 şi, în condiţiile prevăzute de actualul Cod de procedură penală, să dispună din nou începerea urmăririi penale, să fie refăcute toate actele de urmărire penală şi să administreze probele, toate acestea cu respectarea dreptului la apărare”, mai transmite magistratul.

Inquam photos/ Octav Ganea

Comentarii


Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

MainNews

FREE
VIEW