Thursday, September 29, 2022
Jurnalism corect


Motivarea deciziei CCR privind desemnarea lui Orban, pentru a doua oară: Constituția a fost folosită contrat scopului pentru care a fost instituită

By Vîrban Robert , in Politic Stirile zilei , at 10 martie 2020 Etichete: , , ,

Curtea Constituțională a României a publicat motivarea deciziei prin care a stabilit că președintele Klaus Iohannis a încălcat Constituția atunci când l-a desemnat pe Ludovic Orban ca propunere de premier. 

Potrivit motivării judecătorilor CCR, Klaus Iohannis a încălcat articolul 114 din Constituție, atunci când l-a desemnat premier pe Ludovic Orban, după ce acesta a fost demis printr-o moțiune de cenzură.

”Prin acest demers, Președintele României a nesocotit și a deturnat de la scopul prevăzut de legiuitorul constituant dispozițiile imperative înscrise în art.114 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit cărora Guvernul este demis dacă o moțiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea proiectului de lege, a fost votată în condițiile art.113. De asemenea, prin nominalizarea ca premier a domnului Ludovic Orban, Președintele României a încălcat voința Parlamentului, care tocmai i-a retras încrederea acestuia prin moțiune de cenzură.”

”Respingând propunerea de premier formulată de o majoritate parlamentară, Președintele României va declanșa, astfel cum a declarat, un conflict juridic de natură constituțională, împiedicând formarea unui Guvern, cu scopul de a dizolva Parlamentul și de a ajunge la alegeri anticipate. Or, art.89 alin.(l) din Constituție prevede dizolvarea Parlamentului ca mijloc de rezolvare a crizei guvernamentale, nerezolvată de către Parlament ca urmare a faptului că nu acordă votul de încredere unui Guvern, după două încercări eșuate și împlinirea unui termen de 60 de zile, scopul fiind alegerea unui nou Parlament care să poată rezolva criza.”

CCR a constatat utilizarea Constituției contrar scopului

Curtea Constituțională a constatat conflictul de natură constituțională pe baza declarațiilor din spațiul public ale președintelui și candidatului la funcția de prim-ministru prin care s-ar fi intenționat intrarea în „logica alegerilor anticipate”.

”Aceste declarații, deși au fost invocate în cauză pentru a demonstra bunele intenții, au fost
urmate însă de acte ale Președintelui României, precum și ale candidatului la funcția de prim-ministru converg către concluzia enunțată în sesizările ce formează obiectul prezentei cauze, respectiv a existenței intenției comune de a intra ”în logica alegerilor anticipate”, demonstrează, de asemenea, utilizarea procedurii prevăzute de art.103 alin.(1) din Constituție contrar scopului pentru care a fost instituită. În plus, desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru cu scopul de a provoca o criză politică de natură să conducă la alegeri anticipate, implicând, ca etapă intermediară, dizolvarea Parlamentului, determină ca ceea ce constituie, în mod obișnuit, efectul unor încercări nereușite de a forma un nou Guvern să se transforme într-un scop declarat, urmărit și asumat de autorități publice de rang constituțional.”

Solicitarea de învestire a Guvernului Orban 2 nu reprezintă începutul procedurii pentru anticipate

De asemenea, Curtea a constatat că solicitarea privind votul pentru desemnarea guvernului Orban nu reprezintă prima solicitare de învestitură, acesta nefiind momentul de la care să fie calculate cele 60 de zile în care trebuie respinse două propuneri de prim-ministru pentru a fi dizolvat parlamentul.
„Având în vedere că existența conflictului juridic a fost determinată de desemnarea de către
Președintele României a candidatului la funcția de prim-ministru cu încălcarea dispozițiilor art.103 alin.(1) din Constituție, Curtea reține că această desemnare nu poate declanșa procedura de învestitură a Guvernului. Prin urmare, ca efect al prezentei decizii, desemnarea domnului Ludovic Orban în calitate de candidat pentru funcția de prim-ministru, urmată de solicitarea votului de încredere pentru programul și lista Guvernului prezentate de acesta Parlamentului, nu reprezintă ”prima solicitare” de învestitură în sensul art.89 alin.(1) din Constituție, și, prin urmare, nu constituie momentul de la care se calculează termenul de 60 de zile prevăzut de același text constituțional.”

 

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Comentarii


    Lasă un răspuns


    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    WP Twitter Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
    MainNews

    FREE
    VIEW