Oficialii Ministerului Mediului au prezentat luni, 22 august, la Braşov, noua Strategie naţională pentru păduri 2030, care face parte din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, document la care autorităţile au lucrat împreună cu specialiştii de la Facultăţile de Silvicultură din Braşov şi Suceava şi în colaborare cu ONG-uri. Documentul, care trebuie aprobat până la 30 septembrie prin Hotărâre de Guvern, prevede, printre altele, creşterea suprafeţelor împădurite, extinderea suprafeţelor strict protejate, creşterea gradului de sechestrare a carbonului şi lupta împotriva schimbărilor climatice.

„Este un pas extrem de important, un pas istoric pentru că, în cascadă, venind de la strategia forestieră europeană, iată, România pregăteşte o nouă strategie, un nou viitor pentru pădurile din România. (…) Varianta prezentată astăzi are câteva elemente strategice noi, construieşte un nou viitor, un nou început pentru pădurile României. Pune accentul pe responsabilizarea proprietarului, pune accent pe acest sistem de compensare a celor care pierd din punct de vedere economic în cazul în care îşi sacrifică, practic, pădurea pentru a veni în sprijinul societăţii şi pentru a juca un rol mai important în ceea ce priveşte biodiversitatea şi protecţia.

Am suferit foarte mult la Ministerul Mediului prin neplata acestor compensaţii ani la rând, anul acesta sper să încheiem anul fără nicio datorie către aceşti proprietari”, a declarat ministrul Mediului luni, la Braşov, unde a prezentat noua strategie forestieră a României, realizată în colaborare cu Facultăţile de Silvicultură din Braşov şi Suceava şi în colaborare cu ONG-uri.

Potrivit lui Tanczos, noua strategie forestieră „propune o nouă abordare în ceea ce priveşte controlul şi restricţiile”, scopul fiind responsabilizarea proprietarilor de păduri. Unul dintre cele mai importante elemente ale strategiei este creşterea suprafeţelor împădurite, alte elemente fiind extinderea suprafeţelor strict protejate, creşterea gradului de sechestrare a carbonului şi lupta împotriva schimbărilor climatice.

„Rolul de protecţie, de biodiversitate, acest serviciu social oferit de pădure întregii comunităţi, întregii societăţi, este în continuare foarte important. Vedem că la nivel european avem câteva ţinte de protecţie strictă şi de protecţie generală a habitatelor. Aici, România şi-a asumat aceste responsabilităţi, vom creşte suprafeţele cu strictă protecţie dar, în paralel, trebuie să vină statul şi să compenseze pierderile, trebuie să vină statul şi să susţină proprietarii care au suprafeţe împădurite, au fondul forestier în asemenea zone de protecţie”, a adăugat Tanczos Barna.

Acesta a subliniat că legislaţia subsecventă care are legătură cu această strategie va trebui „regândită”.

Până la 30 septembrie strategia forestieră va trebui aprobată prin Hotărâre de Guvern, după care va începe elaborarea unei noi legislaţii subsecvente. Potrivit ministrului, Parlamentul va trebui să aprobe în anul 2023 un nou Cod Silvic.

Strategia este inclusă ca jalon în Planul Naţional de Redresare şi rezilienţă. Astfel, cele mai importante obiective incluse în strategie vor fi finanţate din fonduri europene.

România este prima ţară care prezintă noua strategie forestieră, după ce un nou astfel de document a fost adoptat la nivel european.

Foto: Inquam Photos / George Călin

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp