🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Ministrul Justiției, Ana Birchall, a anunțat joi că a pus in dezbatere mai multe proiecte de lege care majorează pedepsele pentru infractiuni grave precum omor, viol, răpire, trafic de persoane. Birchall a ținut să precizeze că „tragedii ca cele de la Caracal nu trebuie să se mai întâmple”. 

Vor fi modificate legi în vigoare, vor fi făcute completări la actuala legislație și, de asemenea, se vor modifica atât Codul Penal dar și Codul de Procedură Penală. Toate acestea se vor face prin Ordonanță de Urgență. Ministrul Ana Birchall spune că OUG pe Justiție este necesară pentru că numai în acest fel modificările pot intra repede în vigoare.

Principalele modificări ale legislației penale vizează:

• Lipsirea de libertate – în acest caz pedeapsa este cuprinsă între 2 și 8 ani;
• Răpire – pentru această infracțiune se poate ajunge la detentia pe viață;
• Se majorează cu o treime limitele speciale ale pedepsei dacă lipsirea de libertate în mod ilegal vizează o persoană aflată în imposibilitatea de a se apăra sau de a-și exprima voința
• Se consideră lipsire de libertate și fapta comisă asupra unui copil cu vârsta de până la doi ani

Pentru răpirea de persoane, Ministerul Justiţiei propune o pedeapsă de la 2 la 8 ani  iar dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 18 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

„ART. 205. Lipsirea de libertate în mod ilegal
(1) Lipsirea de libertate a unei persoane în mod ilegal se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 7 ani.

(2) În cazul în care fapta este săvârşită prin răpire, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 8 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”, se arată în proiectul de OUG.

În plus, se consideră lipsire de libertate şi fapta comisă asupra unui copil cu vârsta de până la 2 ani”, se precizează în proiectul de lege supus dezbaterii publice.

Liberarea condiționată

• Pentru a fi posibilă liberarea condiționată, condițiile trebuie îndeplinite cumulativ;
• Potrivit proiectului de OUG, în cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 65 de ani, se poate dispune liberarea condiţionată, după executarea efectivă a jumătate din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depăşeşte 10 ani, sau a cel puţin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;
• dacă condamnatul are pedeapsa cu detenție pe viață – dreptul la liberare condiționată a crescut de la 20 la 25 de ani.
• pentru condamnații la pedepse mai mari de 10 ani, au crescut fracțiile de pedeapsă care fac posibilă liberarea condiționată.

„ART. 100. Condiţiile liberării condiţionate în cazul pedepsei închisorii

(1) Instanţa poate dispune liberarea condiţionată în cazul închisorii dacă sunt întrunite următoarele condiţii:

„a) cel condamnat a executat cel puţin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, sau cel puţin trei pătrimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;”

1. b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;
2. c) cel condamnat a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;
3. d) instanţa are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate”, potrivit proiectului de act normativ.

„SECŢIUNEA a 6-a – Liberarea condiţionată

ART. 99. Condiţiile liberării condiţionate în cazul detenţiunii pe viaţă

(1) Instanţa poate dispune liberarea condiţionată în cazul detenţiunii pe viaţă dacă sunt întrunite următoarele condiţii:

„a) cel condamnat a executat efectiv 25 de ani de detenţiune;”

1. b) cel condamnat a avut o bună conduită pe toată durata executării pedepsei;
2. c) cel condamnat a îndeplinit integral obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;
3. d) instanţa are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate”, se arată în proiectul de OUG.

Percheziția domiciliară

• se modifică termenul de 24 de ore pentru care se dă mandatul;
• cererea procurorului  prin care se solicita percheziția domiciliară se soluționează – DE ÎNDATĂ;
• referiror la intervalul orar în care se poate face percheziția – se propune menționarea expresă a faptului că percheziția poate fi începuta înainte de ora 6 sau după ora 22, în cazul infracțiunilor  flagrante. Mandatul trebuie să cuprindă perioada pentru care s-a emis, cu mențiunea că percheziția să poată fi făcută oricând;

„ART. 158 Procedura de emitere a mandatului de percheziţie domiciliară
(…)
„(5) Cererea prin care se solicită încuviinţarea efectuării percheziţiei domiciliare se soluţionează, de îndată, în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Participarea procurorului este obligatorie.”

„(31) Percheziţia poate fi efectuată şi în intervalul orar 20,00-6,00 în cazul infracţiunii flagrante sau când percheziţia urmează să se efectueze într-un local deschis publicului la acea oră”, se precizează în proiectul de OUG.

Puteri sporite pentru DIICOT:

• extinderea competențelor DIICOT care trebuie să se ocupe de instrumentarea cazurilor grave;
• DIICOT a primit competențe pentru a ancheta infracțiunile împotriva persoanei, care erau până acum la Parchetul General.

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp