Sunday, April 21, 2024
Jurnalism corect


Cum vrea să conducă Mihaela Iorga Moraru secția pentru combaterea corupției din DNA: Rolul procurorului șef este de a discuta cu ceilalți procurori cauzele instrumentate

By Vîrban Robert , in Justitie Stirile zilei , at 5 decembrie 2023

Mihaela Iorga Moraru, candidată pentru șefia secției de combatere a corupției din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, a participat marți la interviul în fața Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea ocupării funcției de șefă a secției de combatere a corupției din DNA, o poziție cheie în arhitectura acestei instituții. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avizat negativ numirea acesteia în funcție. 

Iorga Moraru a putut să își expună în fața procurorilor CSM proiectul de management, în care a insistat asupra creșterii exigențelor în actele de urmărire penală.

„Proiectul de management este unul integrat proiectului de management al procurorului șef al Direcției. (…) Asigurarea standardelor înalte de urmărire penală. Am în vedere o analiză o analiză a achitărilor și restituirilor. Am în vedere analiza practicii unitare. O verificare atentă a actelor de sesizare pentru a nu vulnerabiliza cauzele. O verificare temeinică a soluțiilor dispuse de procurori. Un alt obiectiv reprezintă lupta împotriva corupției în domenii prioritare, precum sănătatea, infrastructura, achizițiile publice, mediul, domeniul forestier, precum și intensificarea luptei anti-corupție în domeniul privat. 

Un alt obiectiv îl reprezintă creșterea gradului recuperării produsului infracțional. Se impune o nouă abordare, în sensul recuperării unor bunuri care să permită o recuperare mai rapidă. (…) Măsurile asiguratorii trebuie să fie proporționale cu produsul infracțional. 

Procurorii DNA sunt procurori cu experiență, nu au nevoie de ghiduri și de metodologii. Au nevoie de un procuror șef asumat. Trebuie să motivezi și să responsabilizezi colegii. Procurorii trebuie repartizați în funcție de aptitudini și susținuți în dezvoltarea vieții profesionale”, a afirmat Mihaela Iorga Moraru.

Cât de independenți sunt procurorii

Rugată să explice de către președintele secției, Daniel Horodniceanu, o referire din proiectul de management în care vorbea despre independența procurorilor, Iorga Moraru a susținut că aceștia au libertate deplină asupra actelor de urmărire penală, însă datoria unui șef de secție o reprezintă verificarea legalității acestora.

„Din punctul meu de vedere, rolul procurorului șef este de a discuta cu ceilalți procurori cauzele instrumentate. Atunci când identifici o nelegalitate trebuie să o pui în discuție. Asta nu înseamnă că afectezi independența”, a afirmat procuroarea.

Cum explică activitatea la Secția Specială

Fără rezultate în cadrul Secției Speciale, structura de parchet creată de PSD în perioada Dragnea pentru a interveni în justiție, Iorga Moraru a recunoscut problemele pe care le-a întâmpinat, însă a susținut că acestea au fost cauzate că SIIJ a trebuit să preia un număr foarte mare de dosare de la alte unități.

„Nu am făcut niciodată o analiză în ceea ce privește activitatea DNA față de SIIJ. SIIJ părea înființată ca o structură independentă, raportat la activitatea procurorilor care urmau să își desfășoare activitatea, dar și raportat la numirea. Din păcate, a fost o abordare greșită pentru că s-a pornit de la ce s-a făcut prost în DNA. Un alt impediment a fost inexistența unui procuror șef care să aibă puteri depline. A existat și o discuție privind utilitatea SIIJ, care a dus la timorarea procurorilor. Bilanțul SIIJ nu este unul fericit

Este adevărat că nu există soluții de trimiteri în judecată în cadrul SIIJ. A fost o perioadă dificilă, o perioadă în care au fost preluate dosare de la toate unitățile de parchet. Au existat și câteva controale din partea Inspecției Judiciare. În această perioadă sunt cel puțin trei dosare în care am dispus începerea urmării penale față de suspecți”, a transmis Iorga Moraru.

„În acel raport era de fapt ciorna unui denunț”

Iorga Moraru a trebuit să dea explicații și în ceea ce privește raportul DNA, potrivit căruia în biroul său s-ar fi găsit bani și ceasuri de lux, dar și denunțuri neînregistrate. Procuroarea a explicat că, în urma verificărilor realizate de Inspecția Judiciară, s-a constatat că fișetul respectiv nu era al său, iar denunțul incriminat nu ar fi fost decât o ciornă.

„În ceea ce privește raportul la care faceți referire, nu a fost propriu-zis un raport. La momentul acela aveam în instrumentare 187 de dosare penale. La plecarea din DNA nu am lăsat nicio măsură preventivă neprelungită. În ceea ce privește identificarea acelor bunuri, fișetul respectiv nu era fișetul meu. Domnul procuror care avea acele bunuri și-a asumat aceste lucruri în fața Inspecției Judiciare. S-a constatat că nu a existat denunțuri neinstrumentate. În acel raport era de fapt ciorna unui denunț. Originalul acelui denunț era înregistrat la dosarul penal, în care erau impuse măsuri de supraveghere”, a afirmat ea.

Iorga Moraru, despre reținerea pașaportului micuței Sorina: Nu a existat nicio măsură a libertății de mișcare

Procurorea a fost întrebată și despre dosarul penal privind adopția micuței Sorina Săcărin, deschis de Secția Specială. După ce cazul a inflamat la vremea respectivă o țară întreagă, Mihaela Iorga Moraru i-a reținut pașaportul Sorinei, sub pretextul unei anchete penale, pentru ca părinții adoptivi să nu poată părăsi țara împreună cu copilul. Ea susține acum că acest lucru nu a reprezentat un abuz întrucât aceștia puteau cere eliberarea unui alt pașaport.

„Când este vorba despre viața sau integritatea unei persoane nu o să ezit să iau o decizie. Aveam în față un dosar în care existau foarte multe falsuri. Falsuri care au fost constatate. O autoritate care avea atribuții în adopții, care nu își cunoștea atribuțiile. Neclarități în actele de stare civilă. Singura posibilitate ere ridicarea acelui pașaport de la serviciul de pașapoarte pentru efectuarea de verificări. Un pașaport emis și neeliberat nu restricționează în niciun fel libertatea de mișcare întrucât se poate emite un alt act. Nu pot să spun că sunt mândră de această hotărâre. (…) Nu a existat nicio măsură a libertății de mișcare. Acel pașaport putea fi reemis.”, a explicat ea.

Comentarii


    WP Twitter Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
    MainNews

    FREE
    VIEW