Marcel Boloş, despre decizia CCR privind declaraţiile de avere: Într-un stat de drept, să ştiţi că transparenţa este o reflectare a integrităţii/Nu am înţeles în ce măsură protecţia aceasta datelor cu caracter personal afectează partea de transparenţă

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, care a deținut anterior și portofoliul Finanțelor, s-a declarat îngrijorat de hotărârea Curții Constituționale ce elimină obligația funcționarilor publici de a include în declarațiile de avere bunurile și veniturile partenerului de viață. Oficialul subliniază că transparența este esențială într-o democrație funcțională și reprezintă o condiție de bază pentru menținerea integrității în serviciul public.

„Într-un stat de drept, să ştiţi că transparenţa este o reflectare a integrităţii celui în cauză. Nu cred că este cineva care să aibă ceva de ascuns şi să fie fericit că acum Curtea Constituţională a spus că nu le mai face transparente sau nu mă rog, că este neconstituţională partea aceasta de transparenţă a declaraţiilor de avere şi de interese. Sunt adeptul transparenţei. Suntem în funcţii publice, suntem în slujba oamenilor. Nu avem ce să ascundem”, a spus Boloș, vineri, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor.

Ministrul a recunoscut că nu este specialist în domeniul juridic, dar a exprimat rezerve cu privire la justificarea Curții, care a invocat protecția vieții private și a datelor personale.

„Nu prea am înţeles – dar nu sunt jurist şi nici specialist în drept constituţional – în ce măsură protecţia aceasta datelor cu caracter personal a dreptului la viaţă privată afectează partea de transparenţă a declaraţiilor de avere, însă sunt adeptul transparenţei. Nu avem ce să ascundem, câtă vreme suntem în funcţii publice şi suntem dedicaţii slujba cetăţeanului. Însuşi cuvântul de ministru asta înseamnă în slujba oamenilor”, a mai afirmat oficialul.

CCR a declarat neconstituționale prevederile Legii 176/2010 care impuneau includerea averii și veniturilor soțului/soției în declarațiile de avere ale demnitarilor. Curtea a motivat că această obligație presupune ca semnatarul să răspundă penal pentru informații asupra cărora nu are control sau cunoaștere directă.

Totodată, instanța constituțională a decis că aceste declarații nu trebuie să mai fie publice, justificând decizia prin „concepția europeană orientată spre necesitatea protecției vieții private și a datelor cu caracter personal” și prin dispozițiile constituționale privind respectarea vieții intime, familiale și private.

Decizia se va aplica doar în viitor și nu afectează declarațiile de avere depuse anterior publicării sale în Monitorul Oficial.

În replică, Agenția Națională de Integritate (ANI) a avertizat că această hotărâre poate submina toate angajamentele internaționale asumate de România în ultimii 20 de ani privind combaterea corupției și menținerea integrității în administrația publică. ANI a mai atras atenția că efectele deciziei CCR ar putea influența negativ aderarea României la OCDE, dar și progresele înregistrate în evaluările UE și Consiliul Europei (prin GRECO).

foto: Inquam Photos / George Călin