Thursday, August 6, 2020
Jurnalism corect


MAI: proiect de lege pentru căutarea persoanelor dispărute. Se înființează dispeceratul de urgență „Dispariție minor”/Nu se precizează impactul bugetar

By Andreea Traicu , in Politic Stirile zilei , at 2 august 2019 Etichete: , , ,

Tragedia de la Caracal scoate în evidență nu numai greșelile făcute polițiști, procurori, operatori 112, dar și lipsurile din legislație. Pentru o evidență mai bună a persoanelor dispărute, dar și pentru a stabili proceduri clare în identificarea acestora, Ministerul de Interne a pus în dezbatere publică Proiectul de lege pentru căutarea persoanelor dispărute. În plus, se înființează și dispeceratul de urgență „Dispariție minor”. 

Proiectul de lege prevede înființarea unor structuri specializate atât la nivel central, dar și la nivel local, pentru căutarea persoanelor dispărute. Asta presupune posturi noi de polițiști, dar și de psihologi, sociologi. Proiectul urmează să fie pus în aplicare în termen de 4 luni, de la data adoptării. Ceea ce  înseamnă că ministerul vrea că proiectul să fie implementat din 2020. Nu se precizează însă impactul bugetar. Asta în condițiile în care polițiștii se plâng de lipsă de personal, de dotări, de sedii. 

Ce prevede proiectul de lege în privința căutării persoanelor dispărute:

Structuri specializate
Art. 6. – (1) Poliția Română își constituie, în condițiile legii, structuri specializate
pentru căutarea persoanelor dispărute.
(2) În cadrul Inspectoratului General al Poliției Române se constituie o unitate centrală
pentru coordonarea și sprijinirea activității de căutare a persoanelor dispărute, denumită în
continuare Unitatea centrală persoane dispărute.
(3) La nivelul inspectoratelor județene de poliție, respectiv al Direcției Generale de
Poliție a Municipiului București, se constituie structuri specializate pentru căutarea
persoanelor dispărute.
(4) La nivelul polițiilor municipale și orășenești se desemnează polițiști cu atribuții de
gestionare a cazurilor privind persoanele dispărute.

Unitatea centrală persoane dispărute
Art. 7. – (1) În structura organizatorică a Unității centrale persoane dispărute se
prevăd inclusiv posturi ce urmează a fi încadrate cu psihologi și sociologi.
(2) Unitatea centrală persoane dispărute îndeplinește, în principal, următoarele
atribuții:
a) elaborează ghiduri și manuale de bune practici privind procedura de căutare a
persoanelor dispărute, destinate a fi utilizate în activitatea specifică;
b) elaborează recomandări pentru populație cu privire la modul de comportare în
cazul constatării dispariției unei persoane;
c) elaborează formulare standardizate destinate a fi utilizate în activitatea Dispeceratului de urgență ”Dispariție minor”, precum și în procedura de căutare a persoanelor
dispărute;
d) administrează baza de date ”Persoane dispărute”;
e) preia spre studiu, cu acordul procurorului competent, dosare ale dispariției și
formulează recomandări cu privire la soluționarea acestora;
f) asigură consultanță de specialitate grupului de coordonare central, precum și
grupurilor de coordonare teritoriale;
g) desfășoară activități de îndrumare, sprijin și control la nivelul unităților teritoriale
de poliție sesizate cu dispariția unor persoane;
h) desfășoară activități de cooperare cu structuri similare din străinătate.

Specializarea personalului
Art. 8. – Poliția Română asigură pregătirea și specializarea personalului care, în
exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege, instrumentează dosarul dispariției și stabilește
legături directe cu membrii de familie ai persoanei dispărute.

Dispeceratul de urgență „Dispariție minor”

Potrivit noului proiect de lege, se înființează dispeceratul de urgență „Dispariție minor”. Acesta va avea rolul de a prelua de la 112 apelurile care se referă strict la minori. Dispeceratul va funcționa în cadrul IGPR.

Gestionarea apelurilor
Art. 11. – (1) Operatorii Dispeceratului de urgență ”Dispariție minor” solicită
persoanei care sesizează dispariția minorului următoarele date și informații:
a) numele și prenumele acesteia, data și locul nașterii, codul numeric personal,
domiciliul și adresa unde locuiește efectiv, precum și datele de contact;
b) datele prevăzute la lit. a) referitoare la minorul considerat persoană dispărută,
cunoscute de către aceasta;
c) informații privind gradul de rudenie, afinitate sau relația cu minorul considerat
persoană dispărută;
d) data dispariției, precum și date și informații privind circumstanțele în care s-a
produs dispariția;
e) date și informații referitoare la descrierea minorului considerat persoană dispărută;
f) acordul privind localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice a minorului
considerat persoană dispărută, precum și datele de identificare ale mijloacelor tehnice avute
de minor asupra sa, la data dispariției, atunci când persoana care realizează apelul este
reprezentantul legal al minorului.
(2) În raport de circumstanțele cazului și de mijloacele de comunicare disponibile,
operatorul sistemului poate solicita apelantului să transmită fotografii recente și relevante ale
minorului considerat persoană dispărută, imagini ale unor documente, precum și cât mai
multe dintre datele prevăzute la art. 24.
(3) Operatorii Dispeceratului de urgență ”Dispariție minor” au dreptul, fără o notificare
prealabilă a apelantului, de a verifica identitatea și datele de localizare ale acestuia, precum și
datele de identitate ale minorului considerat persoană dispărută.
(4) Comunicările efectuate prin Dispeceratul de urgență ”Dispariție minor” se
înregistrează, fără acordul apelantului și fără informarea acestuia.
(5) Sesizarea primită și datele colectate potrivit alin. (1) și (2) se consemnează de către
operatorii Dispeceratului de urgență ”Dispariție minor” în formulare standardizate.

Procedura în caz de pericol grav

Art. 40. – (1) Atunci când întârzierea obținerii autorizării potrivit procedurii prevăzute
la art.39 ar pune în pericol grav sănătatea, integritatea corporală sau viața persoanei
dispărute, metodele speciale de căutare a unei persoane dispărute se pot realiza cu autorizarea
procurorului, pe o durată de maximum 48 de ore, urmând ca autorizarea judecătorului să fie
solicitată până la expirarea acestui termen. Judecătorul se pronunță asupra cererii de îndată.
(2) În cazul în care judecătorul apreciază că se impune continuarea activităților
prevăzute la alin. (1), dispozițiile art. 39 se aplică în mod corespunzător.
(3) Dacă judecătorul apreciază că nu se mai impune continuarea activităților prevăzute
la alin. (1), confirmă efectuarea acestora și păstrarea materialelor obținute sau, după caz,
dispune încetarea de îndată a acestora și distrugerea materialelor obținute, în termen de
maximum 7 zile. O copie a procesului-verbal privind distrugerea se transmite judecătorului.

Declanșarea mecanismului ”Alertă răpire copil”

Art. 43. – (1) Mecanismul ”Alertă răpire copil” are ca scop derularea unor proceduri de
căutare a unor minori, în regim de urgență și cu resurse sporite, la nivel local sau național.
(2) Mecanismul ”Alertă răpire copil” poate fi declanșat atunci când din datele și
informațiile deținute reiese suspiciunea rezonabilă că minorul este victima infracțiunii de
lipsire de libertate în mod ilegal.
(3) Declanșarea mecanismul ”Alertă răpire copil” se dispune de către șeful Unității
centrale persoane dispărute, la solicitarea organului de urmărire penală sesizat cu săvârșirea
infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal.

Adeziunea la mecanismul ”Alertă răpire copil”

Art. 44. – (1) Prin adeziunea la mecanismul ”Alertă răpire copil”, orice persoană
juridică interesată declară disponibilitatea de a sprijini, în mod voluntar și gratuit, efortul
autorităților competente în găsirea minorului răpit.
(2) Sprijinul acordat de persoana parteneră poate consta în desfășurarea uneia sau mai
multor activități, precum:
a) mediatizarea alertei prin intermediul resurselor disponibile;
b) participarea în teren la căutarea minorului;
c) informarea publică cu privire la mecanismul ”Alertă răpire copil”;
d) elaborarea unor postere, pliante, clipuri sau alte asemenea mijloace de informare
privind minorul răpit.
(3) Cu excepția instituțiilor publice ce au obligații privind căutarea persoanelor
dispărute, prevăzute la art. 33 alin.(1), autoritățile și organismele publice pot deveni persoane
partenere, prin adeziunea conducătorului acestora.

 

Comentarii


    Lasă un răspuns


    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

    MainNews

    FREE
    VIEW