Magistrații fac scut în jurul pensiilor speciale. Proiectul de reformă asumat de Guvern, respins cu o majoritate covârşitoare

Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au respins, cu o majoritate covârşitoare, proiectul de lege prin care Guvernul intenţionează să modifice regimul pensiilor speciale ale magistraţilor. Reacţia instanţei vine în contextul în care România trebuie să închidă, până la 28 noiembrie, jalonul din PNRR privind această reformă, sub riscul pierderii a 231 de milioane de euro.

Săptămâna trecută, Ministerul Muncii şi Ministerul Justiţiei au publicat, în transparenţă decizională, noul proiect de lege privind pensiile speciale ale magistraţilor. Documentul prevede un cuantum al pensiei de 55% din media indemnizaţiilor brute din ultimii cinci ani, cu limitarea la 70% din ultima indemnizaţie netă, precum şi o perioadă de tranziţie de 15 ani către vârsta de pensionare de 65 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. De asemenea, vechimea minimă de 25 de ani necesară pensionării ar urma să includă cel mult 10 ani de activitate în alte profesii juridice.

Proiectul a fost transmis de Consiliul Superior al Magistraturii către instanţe şi parchete, cu solicitarea ca adunările generale să se pronunţe în 24 şi 25 noiembrie. După centralizarea opiniilor, Plenul CSM urmează să emită avizul instituţional.

Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti afirmă că resping proiectul şi îşi reafirmă susţinerea pentru poziţiile deja asumate de CSM şi Înalta Curte.

„Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti, întruniţi în Adunarea Generală, astăzi, 24 noiembrie 2025, fiind prezenţi 216 din 243 judecători, cu o majoritate covârşitoare de 215 judecători, îşi exprimă punctul de vedere prin care resping propunerea legislativă privind modificarea completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, consecvenţi fiind în susţinerea demersurilor promovate de Consiliul Superior al Magistraturii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, au transmis, luni, reprezentanţii Curţii de Apel Bucureşti.

Reforma pensiilor speciale ale magistraţilor reprezintă un jalon obligatoriu în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Autorităţile trebuie să îl îndeplinească până la 28 noiembrie 2025, avertizând că nefinalizarea lui ar putea duce la pierderea a 231 de milioane de euro din finanţarea europeană.