Lupta cu manipularea online în campania electorală. Noile reguli propuse de AEP

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) impune un set de reguli stricte pentru promovarea politică online, în încercarea de a combate manipularea prin ferme de boți și mesaje sponsorizate. Potrivit proiectului de hotărâre, acuzațiile privind utilizarea acestor tactici trebuie susținute cu dovezi concrete pentru a fi considerate ilegale.

Opiniile exprimate cu titlu personaj, inclusiv de către jurnaliști sau funcționari publici, sunt protejate de libertatea de exprimare, cât timp nu implică nuanțe legate de finanțarea externă a campaniei electorale.

Potrivit proiectului AEP, acțiunile de promovare, distribuie sau postare a materialelor electorale, compuse cu ajutorul instrumentelor cu scop manipulator, precum conturi false sau rețele de conturi automatizate, parțial automatizate sau neautomatizate (ferme de boți) sunt calificate ca fiind ilegale.

Simularea interacțiunilor din spațiul online, coordonarea creării de conținut neautentic sau asumarea în mod înșelator a identității unui alt actor politic, de asemenea atrag calificarea ca fiind ilegale.

Ilegalitatea este declarată atât timp cât aspectele reclamate sunt probate de către persoana care formulează plângerea și dovezile sunt depuse la dispoziția biroului electoral competent, în timp util.

Diferențiere între materiale publicitare politice și opinii personale

Autoritatea Electorală Permanentă va cataloga drept „publicitate politică” un produs doar dacă acesta este compus și distribuit de un actor politic, are un format clar identificabil (scris, tipărit, audio, video sau imagine) și îndeamnă direct sau indirect alegătorii să voteze sau nu un anumit candidat.

În paralel, AEP reafirmă în noul proiect de lege dreptul la libera exprimare pentru opiniile personale și materialele jurnalistice, atâta timp cât acestea nu sunt finanțate în scop electoral.

Opiniile politice personale exprimate de actori terți constituie „o manifestare a dreptului la libertatea de exprimare şi de informare şi nu reprezintă materiale publicitare politice, cu excepţia cazurilor în care se prevede o remuneraţie specifică din partea unor terţi pentru sau în legătură cu exprimarea opiniei respective”.

Totodată, în ceea ce privește articolele de presă, „piniile politice şi alte conţinuturi editoriale, care se înscriu în limitele activităţii jurnalistice de informare a publicului indiferent de suportul pe care sunt exprimate, care sunt supuse responsabilităţii editoriale, nu reprezintă materiale publicitare politice decât dacă este prevăzută o plată anume sau un alt tip de remuneraţie efectuată de către un actor politic pentru sau în legătură cu pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea, difuzarea sau distribuirea lor”.

Opiniile politice exprimate de funcționari publici români și europeni, în afara atribuțiilor de serviciu, sunt considerate manifestări ale libertății de exprimare și nu intră în categoria publicității politice. Excepție fac doar membrii Curții de Justiție a Uniunii Europene, ai Băncii Centrale Europene și ai Curții de Conturi Europene, ale căror declarații sunt supuse unor restricții suplimentare. În plus, mesajele oficiale ale statului referitoare la organizarea și desfășurarea alegerilor, precum și cele menite să încurajeze participarea cetățenilor la vot, nu vor fi considerate materiale publicitare politice, conform noilor reglementări.

Comunicările publice ale autorităților și instituțiilor publice implicate în organizarea alegerilor nu reprezintă materiale publicitare politice, cu condiția ca acestea să nu denatureze opinia alegătorilor și să influențeze rezultatul alegerilor.

Ce sunt actorii politici conform proiectului AEP

AEP a definit clar cine sunt actorii politici, în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2025:

• partidele politice
• alianțele politice
• organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale
• alianțele electorale
• candidații propuși de formațiunile politice menționate mai sus, direct sau prin alianțele electorale din care fac parte
• candidații independenți
• membrii și personalul instituțiilor Uniunii Europene, cu excepția: Curții de Justiție a UE, Băncii Centrale Europene, Curții de Conturi Europene
• membrii și personalul autorităților și instituțiilor publice din România
• orice persoană fizică, persoană juridică sau organizație care: reprezintă sau acționează în numele unui actor politic; colaborează cu un actor politic în orice formă; promovează obiectivele politice ale unui actor politic.