Legile educației sunt constituționale, a decis Curtea Constituțională a României
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis miercuri, 21 iunie, că Legile educației sunt constituționale, după ce a respins sesizările de neconstituționalitate depuse de USR și Forța Dreptei.
Parlamentul a aprobat decizional legile educației, luni, 22 mai. USR şi Forţa Dreptei au contestat pe 24 mai, la CCR, noile legi, după ce au afirmat că au găsit mai multe prevederi neconstituţionale, între care fiind limitarea dreptului la învăţătură al copiilor şi încălcarea principiul egalităţii în drepturi.
„În ceea ce priveşte legea învăţământului preuniversitar, argumentele de neconstituţionalitate se referă la limitarea accesului la educaţie în funcţie de vârstă, posibilitatea de exmatriculare a elevilor şi discriminarea în ceea ce priveşte admiterea la liceu. USR a subliniat, de asemenea, posibile încălcări ale drepturilor la viaţa privată ale elevilor şi profesorilor, în lipsa garanţiilor legale privind folosirea înregistrărilor video în şcoli”, se arată într-un comunicat de presă al USR de la acea vreme, potrivit News.ro.
Potrivit documentului citat, în ceea ce priveşte legea învăţământului superior, contestaţia se referă la reducerea tarifelor pentru transportul local doar pentru studenţii mai tineri de 30 de ani, încălcarea dreptului la învăţătură, precum şi la alte potenţiale încălcări ale Constituţiei.
La rândul lor, reprezentanţii Forţa Dreptei anunţă că demersul are în vedere atât motive care ţin de modalitatea în care au fost adoptate cele două proiecte de legi, prin nerespectarea rigorilor legislative care ţin de competenţele decizionale ale celor două camere ale Parlamentului şi de tehnica legislativă, cât şi considerente de fond referitoare la încălcarea drepturilor şi garanţiilor constituţionale în domeniul educaţiei, al egalităţii în drepturi şi al nediscriminării, mai notează sursa citată.
Decizia CCR
Pentru Legea învățământului superior, Curtea a concluzionat că dispozițiile criticate din lege sunt constituționale în raport cu criticile aduse. În ceea ce privește critica privind neconstituționalitatea extrinsecă a legii, Curtea a stabilit că aceasta a fost adoptată conform procedurilor parlamentare și că respectă principiul securității juridice și clarității normelor. Cu privire la criticile de natură intrinsecă, Curtea a constatat că legile respective nu încalcă principiul egalității în drepturi și nu afectează dreptul la învățătură. De asemenea, Curtea a menționat că nu are competența de a judeca aspectele de oportunitate legislativă, care țin de decizia legiuitorului.
În ceea ce privește Legea învățământului preuniversitar, Curtea a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de aceeași grupare de deputați. Curtea a constatat că majoritatea criticilor aduse legii sunt neîntemeiate. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate extrinsecă, Curtea a stabilit că Senatul și-a menținut calitatea de Cameră decizională și nu a fost necesară întoarcerea legii la Camera Deputaților. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a analizat prevederile legii în raport cu principiile constituționale și a constatat că acestea nu încalcă exigențele de calitate a legii, principiul egalității, dreptul la viață intimă, familială și privată, dreptul la învățătură și regimul juridic al proprietății publice și private. De asemenea, Curtea a subliniat că aspectele de oportunitate legislativă nu pot fi supuse controlului de constituționalitate.
Ce modificări aduc noile legi ale educației
În urma dezbaterilor din comisiile de educație, senatorii și deputații au votat mai multe schimbări la examenul maturității. Cel mai controversat amendament votat de parlamentari de-a lungul dezbaterilor este introducerea Religiei ca disciplină opțională la examenul de Bacalaureat. Astfel, elevii de la filologie pot alege să susțină examenul la Religie în cadrul probei E, proba la alegere a profilului și specializării.
Ligia Deca a mai introdus la Bac o probă așa-zis complementară, de competențe „de bază”, care la profilul uman se va da la matematică, fizică, chimie sau biologie, iar pentru profilul real, o probă la alegere pentru disciplinele socio-umane studiate. Notarea se va face pe sistem admis/respins.
În plus față de formula de acum, la Bacalaureat se vor da două probe de competențe lingvistice – limbă străină 1, limbă străină 2.
Modificările aduse la Bacalaureat prin noile legi ale educației vor intra în vigoare cel mai devreme în 2027, dacă legea e adoptată în Parlament până la finalul acestui an școlar.
Parlamentarii au votat mai multe schimbări și în ceea ce privește Evaluarea Națională. Liceele din țară cu cea mai mare concurență vor putea să organizeze propriul concurs de admitere pentru cel mult 50% dintre locuri. În varianta aprobată de Guvern, pragul era de 60% dintre locuri.
Modificările ar urma să se aplice pentru copiii care intră în septembrie 2023 în clasa a V-a, iar examenul de admitere la liceu ar urma să aibă loc după Evaluarea Națională.
Potrivit unui amendament susținut de ministrul Educației, telefoanele mobile pot fi confiscate de la elevii din clasele primare și gimnaziu și predate părinților. În ceea ce privește elevii de liceu, decizia de a interzice telefoanele rămâne la latitudinea școlii.
Pentru prima dată, legea învățământului prevede măsuri speciale pentru educația elevelor gravide și a elevilor care sunt părinți. Aceste măsuri propuse includ consiliere școlară și psihologică, sprijin financiar și posibilitatea de a amâna examenele în cazul în care se află în perioada de naștere.
Prin intermediul unor amendamente susținute de Ministerul Educației, PSD, PNL, UDMR și AUR, pachetul de legi ale educației introduce posibilitatea exmatriculării elevilor.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii