Legea pensiilor speciale, în dezbatere publică: vârstă standard de pensionare, minim 35 de ani vechime și plafon de 70% din venitul net – judecătorii CCR, exceptați

Ministerul Muncii a lansat în consultare publică, joi seară, un proiect legislativ ce modifică regimul pensiilor speciale. Documentul propune ca magistrații să se pensioneze la aceeași vârstă standard prevăzută în sistemul public, să aibă o vechime minimă de 35 de ani în muncă și să beneficieze de o pensie de serviciu netă de cel mult 70% din venitul net al ultimei luni de activitate. Judecătorii Curții Constituționale nu intră sub incidența noilor reguli, deoarece statutul lor este reglementat separat.

Proiectul prevede că baza de calcul a pensiei pentru personalul vizat va fi 55% din media indemnizațiilor brute și a sporurilor impozitate din ultimele 60 de luni înaintea pensionării, cu aplicarea plafonului de 70% din venitul net final. Se introduce o nouă etapizare a recunoașterii vechimilor asimilate până în 2029 și o creștere graduală a vârstei de pensionare pentru magistrați, cu câte un an și jumătate în plus anual, până în 2036. Este prevăzută și opțiunea pensionării anticipate după 35 de ani de activitate, cu o reducere de 2% pentru fiecare an lipsă până la atingerea vârstei standard.

Se restrânge acordarea bonificației de 1% și actualizarea pensiei doar pentru cei care au decizie de pensionare sau îndeplinesc condițiile înainte de intrarea în vigoare a noii legi, fără a se lua în calcul vechimea obținută ulterior. Normele tranzitorii stabilesc că drepturile deja câștigate până la 1 octombrie 2025 vor rămâne valabile conform legislației anterioare. Totodată, se armonizează prevederile din Legea nr. 567/2004 și Legea nr. 361/2023 cu dispozițiile din Legea nr. 303/2022.

De la aceste schimbări sunt excluși judecătorii CCR.

”Statutul judecătorilor CCR, inclusiv pensiile, este reglementat prin Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea CCR. Dacă ar fi continuat să fie menţionaţi în Legea nr. 303/2022, am fi ajuns la un paralelism legislativ – două legi care reglementează aceeaşi situaţie, dar în mod diferit – ceea ce ar fi presupus o încălcare a principiului legalităţii şi securităţii juridice prevăzut de art. 1, alin. (5) din Constituţie. De altfel, este firesc să existe o reglementare diferită, situaţia în sine este complet diferită, iar cele mai importante modificări oricum nu ar fi fost aplicabile – spre exemplu, Legea nr. 303/2022 impune o vechime în profesia de judecător sau procuror de 25 de ani pentru a ieşi la pensie, în timp ce judecătorii Curţii Constituţionale au un mandat de maxim 9 ani. Similar, calitatea de judecător CCR nu e limitată de o vârstă de pensionare – nu putem obliga judecătorii CCR să se pensioneze la 65 de ani, aşa cum se întâmplă cu ceilalţi magistraţi. În sine, reglementările speciale pentru judecători şi procurori nu puteau fi aplicate şi judecătorilor CCR. Prin urmare, statutul judecătorilor CCR va rămâne reglementat doar de Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea CCR, iar orice modificări vor fi realizate pe viitor prin intervenţie asupra acestei legi”, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, invocând opinii ale specialiştilor.

Potrivit cadrului legal actual, ”judecătorii Curţii Constituţionale cu o vechime în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior de cel puţin 25 de ani, indiferent de vârstă şi de data pensionării, beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute. Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea menţionată, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăşi. Pensia astfel stabilită se actualizează în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile aferente ale judecătorilor Curţii Constituţionale. Pensia de serviciu se recalculează, la cerere, prin adăugarea vechimii dobândite în funcţia de judecător după data stabilirii acesteia”.