Legea de modificare a „pensiilor speciale” nu are studiu de impact
Comisia pentru buget din Senat a amânat cu două săptămâni emiterea unui aviz referitor la proiectul de modificare a pensiilor speciale din cauza faptului că acesta nu este însoțit de studiu de impact.
Prezentă la ședință, Daniela Pescaru, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, a susținut că sunt foarte greu de realizat astfel de calcule, având în vedere că prevederile ar urma să se aplice unor persoane aflate încă în activitate. Pe de altă parte, potrivit oficialului, există o estimare pentru care cheltuielile cu „pensiile speciale” ar urma să scadă cu 32%, însă aceasta nu cuprinde cele mai mari categorii – militarii și magistrații.
„Această lege va duce la diminuarea pensiilor. Pensiile de serviciu au două componente: suma care i se cuvine beneficiarului în funcție de cât a contribuit și suma care se acordă din bugetul de stat. Cu excepția magistraților, toate categoriile li se reduce procentul la 65%. Dacă este să facem o estimare individuală, contribuția statului s-ar reduce cu 32%”, a explicat Daniela Pescaru.
Deși în Ministerul Finanțelor nu există calcule exacte cu privire impactul bugetar ar proiectului, secretarul de stat a dat asigurări că acesta va fi pozitiv, având în vedere modificările incluse.
„Pentru unele categorii de personal va fi crescută și vârsta de pensionare. Legea are un impact pozitiv pe buget. Se reduc cheltuielile într-un orizont de timp”, a explicat Daniela Pescaru.
Potrivit datelor furnizate de către reprezentantul Ministerului Finanțelor către membrii comisiei, cheltuielile cu pensiile speciale totalizează 12,5 miliarde lei.
„Anul acesta este 1,4 miliarde lei pentru „pensiile speciale” iar pensiile militare însumează 11,1 miliarde lei. Ele reprezintă 10% cu cheltuielile cu asistența socială, care în acest an sunt de circa 120 miliarde lei”, a precizat Daniela Pescaru.
Reforma „pensiilor speciale”, obligație prin PNRR
Autoritățile de la București trebuie să modifice până la finele acestui an modul de calcul al „pensiilor speciale”, aici fiind incluse absolut toate veniturile care nu au la bază principiul contributivității, în sensul îmbunătățirii sustenabilității acestor sisteme. În caz contrar, Comisia Europeană ar putea bloca viitoarele finanțări prevăzute României în PNRR.
După eșecul în a-i convinge pe reprezentanții Comisiei Europene că pensiile militarilor și polițiștilor nu sunt speciale, PSD și PNL caută în aceste zile soluții pentru îndeplinirea jalonului fără a-și atrage oprobiul acestor categorii, extrem de importante din punct de vedere electoral.
Guvernul a adoptat pe 28 decembrie proiectul de lege privind modificarea modului în care se calculează „pensiile speciale”, aici fiind incluse cele ale magistraților, auditori ai Curții de Conturi, diplomați, personal din industria aeronautică, funcționari parlamentari și militari.
Care sunt modificările
Magistrați
Cele mai importante schimbări vor fi pentru magistrați. Vechimea de pensionare va rămâne de 25 ani, însă pensia se va calcula ca fiind 80% din media indemnizaților brute lunare și sporurile cu caracter permanent aferente oricăror 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate. Totodată, în baza de calcul nu vor mai fi incluse sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent.
De asemenea, cuantumul pensiei nete nu poate fi mai mare decât media veniturilor nete aferente bazei de calcul. Până acum calculul se făcea ținând cont de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună, ceea ce a general numeroase anomalii.
În termen de șase luni de la intrarea în vigoare pensiile aflate în plată vor fi recalculate potrivit noilor reglementări.
Curtea de Conturi
Pentru auditorii externi ai Curții de Conturi pensia se va acorda pentru o vechime de cel puțin 15 ani, față de 14 ani cum este în prezent, , la îndeplinirea vârstei de pensionare. Cuantumul pensiei va fi de 65% din baza de calcul reprezentata de media veniturilor brute lunare realizate, în condițiile în care acum acesta este de 80%. Va fi menținută regula potrivit căreia veniturile care constituie baza de calcul al pensiei de serviciu nu includ sporul de risc și suprasolicitarea neuropsihica de 50% și nici majorarea de pana la 75% din salariul de baza, câștigate în instantă
Diplomați
Potrivit proiectului Ministerului Muncii, vârsta de pensionare pentru membrii Corpului diplomatic și consular va fi majorată până la vârsta standard de pensionare (65 de ani pentru bărbaţi si 63 de ani pentru femei), față de 60 ani în prezent. În același timp, baza de calcul va fi redusă de la 80%, cât este în prezent, până la 65% din baza de calcul reprezentata de media salariilor de baza brute lunare din ultimul an, la care se adaugă indemnizațiile și sporurile permanente.
Personal din industria aeronautică
În ceea ce privește piloții, piloții instructori, însoțitorii de bord/membrii ai echipajului de cabina cu licenta/atestat de membru al echipajului de cabina, parașutiștii și personalul de inspectie în zbor vârsta de pensionare va fi majorată de la 50 ani la 52 ani, vechimea minimă fiind menținută la 20 ani.
Cuantumul pensiei se va calcula ca fiind 65% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 12 luni de activitate. În prezent, pensiile personalului din industria aeronautică se calculează ca fiind 80% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele trei luni.
Funcționari parlamentari
În mod similar va fi modificat și modul în care se stabilesc pensiile funcţionarii publici parlamentari. Aceștia vor beneficia de pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentata de media veniturilor brute realizate în ultimul an, față de 80% cât este în prezent.
Militari
În cazul pensiilor militarilor, polițiștilor și angajaților serviciilor de informații vor fi făcute modificări mai degrabă minore. Acestea vor reprezenta media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de baza în ultimele 12 Iuni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate. În prezent, baza de calcul se stabilește după media a 6 luni consecutive din ultimii 5 ani.
Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
Comentarii